Exclusiv. Cele 7 primării din București - Primăria Capitalei și cele șase primării de sector - adună, împreună, peste 31 miliarde lei. Suma reprezintă totalul bugetelor consolidate ale primăriilor de sector și ale PMB pentru anul 2025.

Traficul, infrastructura critică, apa caldă, transportul public, consolidarea clădirilor cu risc seismic reprezintă nevoile reale ale Bucureștiului. Soluții pentru acestea s-au găsit doar în campania electorală din iunie 2024. În realitatea cheltuielilor bugetare din 2025, nevoile reale au rămas tot la capitolul ”altă dată”. Asta pentru că banii sunt cheltuiți separat, nu împreună, de cei 7 primari.

Nevoi reale vs. „viziuni” pentru București

Bucureștiul rămâne un oraș blocat! E un lucru cert și așa va rămâne până când administrațiile locale vor dobândi o educație financiară corectă.

Este paradoxal modul în care un candidat la primărie prezintă soluții la nevoi reale ale orașului, în timpul campaniilor electorale, iar apoi, din poziția de primar, face exact opusul.

De aceea, poate, toate campaniile electorale din ultimii 20 de ani au avut aceeași temă: traficul, infrastructura critică, apa caldă, transportul public, consolidarea clădirilor cu risc seismic. Sunt principalele 5 probleme pe care bucureștenii le reclamă constant, în ultimii 20 de ani.

Din păcate, și în 2025 aceste domenii strategice rămân tot la capitolul ”probleme”. Nu din lipsa banilor, ci a modului în care sunt gestionate resursele orașului.

Meritul pentru creșterea bugetelor locale din București se datorează exclusiv mediului de afaceri. Capitala contribuie cu un sfert din PIB-ul României: aproape 60 miliarde euro. Mai bogat decât Stuttgart, Hamburg sau Salzburg, Bucureștiul se află în top 10 orașe europene după PIB per capita.

Paradoxal, această bogăție statistică se risipește, an de an, pe salariile unui aparat birocratic supradimensionat și pe servicii publice, scump de întreținut și ineficiente. Pentru investiții rămân puțin peste o treime din bani. Adică aproximativ 14 miliarde lei care se împart, total dezechilibrat, între 7 primării cu viziuni diferite.

Care sunt nevoile în București

Iată care sunt principalele realități din București care te izbesc, la propriu și la figurat, în fiecare zi.

Traficul

Rețeaua de străzi din București poate susține un trafic fluent pentru maxim 400.000 de vehicule. Atât este capacitatea străzilor din oraș. În București sunt înmatriculate 1.529.221 mașini, în Ilfov 256.007 vehicule, iar tranzitul (mașini din alte județe) este estimat la aproximativ 350.000 vehicule.

În total peste 2,1 milioane mașini. Adică circulă de 5 ori mai multe mașini decât capacitatea maximă a rețelei de străzi. Cifrele sunt furnizate chiar de Primăria Capitalei, în master planul Velo pe care l-a realizat anul trecut.

Din document putem citi și viitorul: în anul 2035, la 1.000 de locuitori vor fi 900 mașini. Adică omul și mașina:

Masterplan Velo: Așa cum se poate observa, tendințele actuale prezintă o prognoză pentru anul 2035 în care la 1000 de persoane vor fi 900 de vehicule. Creșterea fiind de 18.71% comparând anul 2023 cu 2035

Apa caldă și căldura

Rețeaua de termoficare a Bucureștiului însumează 3.615 km de conducte (851,84 km rețea primară; 2.763 km rețea secundară). Peste 60% din rețea este mai veche de 25 de ani și trebuie înlocuită. Ritmul de înlocuire actual este de 100 km conductă pe an, din cauza lipsei fondurilor. Sunt peste 3.000 de avarii în fiecare an, din cauza vechimii conductelor, lucru resimțit periodic de bucureșteni: rămân fără apă caldă.

Infrastructura critică

Peste 30 de poduri și pasaje supraterane rutiere riscă să se prăbușească. Planșeul de la Piața Unirii, de asemenea. Nu sunt bani, nici în acest an, pentru construirea celor 10 drumuri radiale care să unească Centrul Capitalei cu Autostrada A0.

Transportul public

E în pragul falimentului din cauza unui management defectuos. Veniturile proprii ale STB din vânzare bilete și abonamente sau din publicitate acoperă cheltuieli cu salariile doar pentru un trimestru, într-un an. Flota nou cumpărată de PMB se strică, zilnic, din cauza infrastructurii învechite.

Un sfert din tramvaiele Imperio sunt stricate din cauza șinelor. Jumătate din cele 100 de autobuze electrice stau pe dreapta pentru că nu pot fi băgate în priză (sunt montate doar 30 stații de încărcare, din 100 necesare). Cele 400 de autobuze Otokar sunt amanetate la ANAF, în contul unor datorii ale STB SA. Serviciile de curățenie sunt precare, iar ANPC oprește din circulație vehiculele STB.

Consolidarea clădirilor cu risc seismic

Un Raport al Băncii Mondiale ne spune că în București există 20.000 de imobile vulnerabile la riscul seismic. Este vorba despre clădiri realizate înainte de anul 1977, care au fost construite fără un cod de proiectare și din materiale care nu respectă standardele de calitate și siguranță, cerute astăzi în execuția unor imobile.

Dintre acestea, aproximativ 2.500 de clădiri necesită intervenții urgente pentru consolidare, cu următoarea ordine de priorități:

• Aproximativ 400 de clădiri aflate în Risc seismic I (se prăbușesc la cutremur)
• Aproximativ 450 de clădiri aflate în Risc seismic II (suferă degradări majore, nu mai pot fi locuibile)
• 261 de imobile în care funcționează școli (construite înainte de anul 1977)
• 19 spitale, 34 de poduri și pasaje rutiere, 1.500 de clădiri publice și rezidențiale construite înainte de anul 1977

Pe ce cheltuie primăriile din București 31 miliarde lei, în 2025:

În aceste zile, cei 7 primari ai Bucureștiului finalizează proiectele de buget pentru anul 2025. Estimarea totală este de 31 miliarde lei, astfel:

• Primăria Municipiului București: 11 miliarde lei
• Primăria Sector 1: 2.448.368.710 lei
• Primăria Sector 2: 2.285.594.000 lei
• Primăria Sector 3: 3.097.978.830 lei
• Primăria Sector 4: 7.620.219.400 lei
• Primăria Sector 5: 1.705.816.970 lei
• Primăria Sector 6: 3.414.827.780 lei

Primăria București: doar 20% din buget alocat secțiunii dezvoltare

Cu un proiect de buget estimat la 11.007.811.630 lei, Primăria Generală a anunțat că nu va avea investiții majore anul acesta.

Cheltuielile de funcționare sunt estimate la 8.546.648.630 lei, din care 2,4 miliarde lei reprezintă salariile, alte 2,38 miliarde lei reprezintă cheltuieli de bunuri și servicii, iar 1,8 miliarde lei reprezintă subvenția pentru transportul public și agentul termic. Alte 2 miliarde de lei sunt cheltuiți pentru servicii de asistență socială (545 milioane lei), derularea unor programe cu finanțare europeană (866 milioane lei).

Cheltuielile de dezvoltare sunt estimate la 2,5 miliarde lei, bani care însă vor fi alocați pentru continuarea unor proiecte deja începute. Printre ele merită menționate lucrările de modernizare a șinelor de tramvai (peste 50 km, din cei peste 150 km existenți în Capitală), începerea lucrărilor de consolidare pentru aproximativ 70 de imobile în București.

Sectorul 1: 2.448.368.710 lei. 40% pentru dezvoltare, 60% pentru funcționare

Până nu demult, Sectorul 1 era considerat cea mai dezvoltată zonă administrativă a Bucureștiului. Era ”Capitala Capitalei”. În doar două mandate succesive, locuitorii acestei comunități au început să constate degradarea serviciilor publice. Astăzi, bugetul local al Sectorului 1 continuă trendul descendent. Este mai mic față de anul trecut, dar mai echilibrat în privința raportului dintre cheltuieli de funcționare și cele pentru dezvoltare.

În anul 2025 cheltuielile de funcționare ale primăriei sunt de 1,456 miliarde lei. Primarul George Tuță a redus cheltuielile de funcționare cu suma de 235.371.270 de lei, procentul alocat acestui capitol fiind redus la 59,5% din total buget.

Bugetul, astfel echilibrat, a generat o creștere de 6 % pentru capitolul dezvoltare: 822.333.450  lei. Banii se vor regăsi în secțiunile Educație, Sănătate și Mediu, domenii subdimensionate financiar în ultimii ani.

Sectorul 2: 2.285.594.000 lei. 40% pentru dezvoltare, 60% pentru funcționare

Noul primar al Sectorului 2, Rares Hopincă, se confruntă cu aceeași situație ca și omologul său de la Sectorul 1. Are un buget mai redus față de anul trecut, dar care a reușit să fie echilibrat prin măsuri de reorganizare a primăriei.

Cheltuielile de funcționare sunt estimate la 1,4 miliarde lei, din care o pondere considerabilă o reprezintă salariile angajaților: 455 milioane lei în anul 2025. Primarul estimează o reducere semnificativă a cheltuielilor cu salariile după procesul de reorganizare a Primăriei.

Cheltuielile de dezvoltare sunt estimate la 874 milioane lei. Banii vor fi alocați preponderent pentru modernizarea infrastructurii rutiere, crearea de locuri de parcare, întreținere și extindere spații verzi, consolidarea și modernizarea unităților școlare.

Sectorul 3: 3.097.978.830 lei. 42% pentru dezvoltare, 58% pentru funcționare

Cu un buget de 3,1 miliarde de lei, primarul Robert Negoiță a anunțat că va continua investițiile în infrastructura rutieră și întreținerea spațiilor verzi.

Cheltuielile de funcționare ale primăriei sunt estimate la 1,7 miliarde lei, din care 419 milioane lei reprezintă salariile angajaților.

Cheltuielile de dezvoltare sunt estimate la 1.363.208.810 lei, bani care vor fi alocați în principal pentru continuarea lucrărilor de modernizare a rețelei de străzi a Sectorului 3, lucrări de consolidare a unor blocuri, școli și grădinițe, reabilitare termică, întreținere parcuri și spații verzi.

Sectorul 4: 7.620.219.400 lei. 85,5% pentru dezvoltare, 14,5 % pentru funcționare

Primarul Daniel Băluță are la dispoziție cel mai mare buget de investiții al Bucureștiului: 6,5 miliarde lei. Suma depășește bugetul total de investiții de care dispun restul primăriilor din București. Cei mai mulți dintre banii de investiții vin de la Guvern și din fonduri europene.

Acesta este și motivul pentru care singurele investiții de anvergură din București se fac din bugetul Primăriei Sectorului 4. Se construiește un nou spital, o magistrală nouă de metrou (M4), Planșeul de la Piața Unirii, un pasaj rutier în zona Apărătorii Patriei.

Sectorul 5: 1.705.816.970 lei. 32 % pentru dezvoltare, 68% pentru funcționare

Cu cel mai ”modest” buget dintre primăriile bucureștene, Sectorul 5 alocă cea mai mare parte a veniturilor pe cheltuieli de funcționare: 1,1 miliarde lei, din care costurile cu salariile sunt de aproximativ 380 milioane lei.

Cu un buget de investiții limitat, primarul Vlad Popescu-Piedone a prioritizat banii din 2025 către consolidarea și modernizarea școlilor.

Sectorul 6: 3.414.827.780 lei. 52% pentru dezvoltare, 48% pentru funcționare

Bucureștenii din Vest se vor bucura de investiții ale primăriei Sectorului 6 estimate la peste 1,7 miliarde lei. Banii vor fi alocați pentru proiecte de reabilitare termică a blocurilor, modernizarea și consolidarea școlilor, un spital nou, dar mai ales pentru proiecte de regenerare urbană.

Tot un buget record este alocat cheltuielilor de funcționare ale primăriei Sectorului 6, care depășește 1,6 miliarde lei.

Săracul București bogat. Tragem linie și calculăm:

Cel mai puternic barometru al eficienței în administrație rezultă din cifre. Dacă raportăm sumele cheltuite de primării pentru funcționare, față de cele alocate pentru dezvoltare rezultă: 16,9 miliarde lei costuri de funcționare; 14,1 miliarde lei, costuri pentru dezvoltare.

Din sumele alocate pentru funcționare ies în evidență costurile cu salariile din administrație și subvențiile: aproape 5 miliarde lei fond total de salarii; 1,8 miliarde lei - fond subvenții transport public și agent termic.

Din sumele alocate pentru dezvoltare, remarcăm un total de aproximativ 3 miliarde lei alocat pentru reabilitarea termică a blocurilor și alte peste 2 miliarde lei pentru întreținerea spațiilor verzi.

Se mai remarcă un lucru: doar unele primării au magnet la bani. Sectorul 6 ”știe” cu fondurile europene (aproape 1 miliard lei), Sectorul 4 ”știe” cu fondurile de la Guvern (5 miliarde lei).

Săracul București bogat ar avea bani, dar se irosesc pe salarii și servicii publice proaste. Bucureștenii au votat la referendum, în noiembrie 2024, pentru o redistribuire echitabilă a banilor către investiții în Capitală. Adică mai mulți bani la Primăria Capitalei, de la Guvern și sectoare, pentru soluții de trafic, transport public, apă caldă sau infrastructura critică. Am râs! Tare...