Social
Marile pericole care amenință Bucureștiul în cazul unui cutremur. Interviu cu Directorul AMCCRS, Răzvan Munteanu
Cutremur. Sursa foto: PixabayBucureștiul are finanțare nerambursabilă de 360.000.000 euro pentru consolidarea a 89 de clădiri.
Mai trebuie 5 miliarde de euro pentru restul de urgențe: 700 clădiri (rezidențiale și publice), 261 de școli, 19 spitale, 34 de poduri și pasaje rutiere.
Un Raport al Băncii Mondiale ne spune că în București există 20.000 de imobile vulnerabile la riscul seismic. Este vorba despre clădiri realizate înainte de anul 1977, care au fost construite fără un cod de proiectare și din materiale care nu respectă standardele de calitate și siguranță, cerute astăzi în execuția unor imobile.
Dintre acestea, aproximativ 2.500 de clădiri necesită intervenții urgente pentru consolidare, cu următoarea ordine de priorități:
Aproximativ 400 de clădiri aflate în Risc seismic I (se prăbușesc la cutremur) Aproximativ 450 de clădiri aflate în Risc seismic II (suferă degradări majore, nu mai pot fi locuibile) 261 de imobile în care funcționează școli (construite înainte de anul 1977) 19 spitale 34 de poduri și pasaje rutiere 1.500 de clădiri publice și rezidențiale construite înainte de anul 1977
Răzvan Munteanu, Directorul AMCCRS: ”Din anii `90 și până în 2022 am stat pe loc. S-au consolidat doar 35 de clădiri. Motivele: bani insuficienți, legislație plină de constrângeri, birocrație excesivă”
”Lipsa fondurilor, corelat cu o birocrație excesivă, dar și o legislație ambiguă și plină de constrângeri au blocat lucrurile. Din anii 1990 până în anul 2022 am stat pe loc. S-au consolidat doar 35 de imobile în București.
Deși România este una din cele mai vulnerabile țări europene la risc seismic, până în anul 2022 nu au fost deschise axe, fonduri sau alte surse de finanțare prin mecanismele UE pentru consolidarea imobilelor. România este membră UE din 2007, dar până în anul 2024 consolidarea imobilelor nu a existat în programele operaționale de finanțare europeană”, a precizat Răzvan Munteanu, directorul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS).
Vechea legislație (OUG 20/1994) avea multiple constrângeri: era nevoie de 100% acordul proprietarilor pentru acces în imobil și efectuarea de lucrări; cheltuielile/ finanțare făcută de către stat presupunea recuperarea sumelor de la proprietari pe o perioadă de 25 de ani.
”Mai mult, lucrările nu erau abordate integral. Se finanțau doar lucrări de cămășuire pereți, fără să fie abordate specialitățile de arhitectură și de instalații, iar în momentul în care erau afectate zonele respective puteai doar să repari, ceea ce crea inconveniente destul de mari. De aici și reticența multora dintre proprietari de a face consolidări. Din acest considerent, în intervalul 1994 - 2022 (18 ani) s-au finanțat și consolidat în București doar 35 de clădiri”, a mai spus Răzvan Munteanu.
_______
Modificările legislative, PNRR și fondurile guvernamentale au deblocat consolidările din București. Se lucrează deja la 17 clădiri. Urmează alte 72.
”În anul 2022 - odată cu aprobarea PNRR - s-a schimbat legea consolidării. OUG 20/1994 a fost abrogată și a apărut legea 212 / 2022, care îndreaptă multe dintre neajunsurile trecute: Poți face consolidare cu acordul a 50% + 1 din total proprietari. Lucrările sunt tratate și abordate integral: structură, arhitectură, instalații. Se recepționează un proiect complet și ai obligația să implementezi toate normativele existente (ISU, monumente, structură, arhitectură, instalații etc, chiar și DSP - sănătate publică)”, spune directorul AMCCRS.
_______
Finanțare nerambursabilă pentru București: 60 milioane euro prin PNRR, 300 milioane euro prin Ministerul Dezvoltării.
”Am obținut 60 de milioane de euro, prin PNRR, bani care sunt deja alocați pentru consolidarea a 17 clădiri (14 imobile rezidențiale și 3 clădiri publice). Pentru alte 72 de clădiri am obținut finanțare nerambursabilă în valoare de 300 milioane de euro, prin Programul Național de Finanțare a Clădirilor cu risc seismic - ordonanțat de Ministerul Dezvoltării. Ordinul de ministru pentru finanțarea acestor lucrări este deja semnat”, a anunțat directorul AMCCRS, Răzvan Munteanu.
_______
Mai trebuie bani pentru restul de urgențe: 700 clădiri (rezidențiale și publice), 261 de școli, 19 spitale, 34 de poduri și pasaje rutiere.
Raportul Băncii Mondiale estimează un necesar de aproximativ 5 miliarde de euro pentru intervenții de urgență la următoarele obiective: aproximativ 700 de clădiri rezidențiale (incluse în Risc Seismic I și II), 291 de școli, 19 spitale și 34 poduri și pasaje rutiere în București.
Faptul că Bucureștiul este împărțit în 7 ”regate”, nu ajută populația. Nici programul de finanțare a lucrărilor de consolidare. În loc să contribuie, primăriile din București își pasează responsabilitatea de la una la alta. Iar un exemplu de ”bune practici” este cazul Planșeului de la Piața Unirii: în pericol de prăbușire, cu soluții tehnice și de finanțare, dar blocat la nivelul de autorizații și avize de începere a lucrărilor între Primăria Sectorului 4 și Primăria Capitalei.
”Primăria Capitalei nu are în responsabilitatea administrarea clădirilor în care funcționează școlile. Din 2022, sectoarele au obligații clare, prin lege, de a aloca bani pentru lucrări de consolidare clădiri. În privința spitalelor, doar 19 sunt la Primăria Capitalei (din totalul de 54, câte există în București - n.red). Restul, fie la primăriile de sector, fie la Ministerul Sănătății. Dacă ne raportăm la biserici, acestea sunt în responsabilitatea Patriarhiei Române și există programe de finanțare pentru consolidarea lăcașelor de cult”, a explicat directorul AMCCRS.
Fără prea multe soluții de finanțare de la bugetele locale, primăriile din București sunt obligate să se orienteze către fonduri europene, guvernamentale sau chiar credite externe.
________
Ce se întâmplă cu lucrările de consolidare? Care este planul pentru București?
Expertizele deja realizate la sute de clădiri aflate în risc seismic au ajuns maculatură sau ”Documente de pus în bibliotecă”. Ministerul Dezvoltării a constatat acest lucru și a regândit strategia de lucru pentru începerea lucrărilor de consolidare în București.
”Din anul 2023, Ministerul Dezvoltării a venit și a zis: înainte de a cheltui bani cu expertizarea și să obținem niște documente de pus în bibliotecă la odihnă, trebuie să schimbăm strategia. Așa a apărut Metodologia de evaluare vizuală rapidă a clădirilor - act normativ publicat în Monitorul Oficial 1221 Bis.
Se fac evaluări vizuale rapide ale clădirilor, care este de fapt o metodologie non-invazivă, prin care un expert poate să identifice anumite elemente de risc ale clădirii. Fiecare clădire primește un scor, se crează un ranking, o evaluare a clădirilor în funcție de risc și poziționare geografică. La final se obțin doi indicatori: indicatorul de prioritizare seismică în funcție de risc și poziționare geografică.
Rezultă astfel un program de investiții pe consolidări în care sunt preluate urgențele, sunt expertizate iar apoi se accesează sursele de finanțare pentru consolidare. Prin această soluție se evaluează o mică zonă geografică, dar se rezolvă integrat și integral. Nu mai împarți resursele aleatoriu, de multe ori ineficient, pentru ca degeaba consolidezi o clădire care, de exemplu, se află între două imobile cu risc seismic rămase nesecurizate. O rezolvi pe una, dar stanga, dreapta, spate, față cad la un cutremur de magnitudine 7”, a explicat Răzvan Munteanu.
______
Treaba-i bună, dar mai durează! - din anul 2025 se reevaluează întreg fondul construit
”Din anul 2025 trebuie evaluat TOT FONDUL național construit. O va face atât primăria Capitalei, cât și primăriile de sector. AMCCRS are în achiziție o procedură, un acord cadru, prin care începem să evaluăm 20.000 de clădiri din municipiul București. Vor intra într-un proces în care se va face inventarierea, identificarea și evaluarea fiecărui imobil. Procedura de achiziție se va întâmpla în martie”, a anunțat directorul AMCCRS.
Toate primăriile din București sunt obligate prin lege să evalueze și să consolideze clădiri. O face însă doar Primăria Capitalei și, punctual, primăriile Sectoarelor 3 și 4. Paradoxal însă, cele mai multe dintre clădirile aflate în risc seismic se află în sectoarele 1 și 2.
”Primăria Capitalei va evalua clădirile aflate în zonele protejate ale Capitalei, plus alte 5.000 de imobile adiacente acestor areale. După evaluarea vizuală rapidă - care se va finaliza cel mai târziu la sfârșitul anului 2026 - vom transmite informațiile și către sectoare, pentru ca împreună cu acestea să începem lucrările de consolidare ale imobilelor. Astăzi contribuie la consolidarea clădirilor doar Primăria Capitalei și, punctual, Sectoarele 3 și 4. La sfârșitul anului 2026 vrem să multiplicăm efortul financiar și, împreună cu sectoarele, să începem lucrări mai ample de consolidare”, a spus Răzvan Munteanu.
________
Avem bani pentru consolidare, dar ne-am blocat în acte, avize și lipsa fondului locativ pentru relocarea proprietarilor afectați de lucrări.
Deși, aparent, lucrurile par că se mișcă, lucrările de consolidare au tendința de a rămâne blocate. Motivele:
- Risc birocratic: Acte, avize, termene…
Director AMCCRS: ”Termenul de implementare PNRR este 2026. Avem întârzieri la mai multe imobile din PNRR din mai multe motive: Odată, nu a existat o corelare - în momentul în care a fost stabilit calendarul PNRR - între reperele temporale stabilite de finanțator și termenele de obținere ale avizelor. Au fost situații în care am stat după un aviz și 1 an și 2 luni”
2. Risc politic: au, nu au chef domnii consilieri generali
Director AMCCRS: ”Alt aspect: toată documentația tehnică trece prin proces de avizare în primărie, apoi în CGMB (Consiliul General al Municipiului București, forul legislativ al Capitalei - n.red). Sunt luni în care sunt introduse aceste proiecte în ședințele Consiliului General, luni în care nu sunt introduse astfel de proiecte de către consilierii municipali.”
3. Lipsa fondului locativ pentru relocare proprietari:
Director AMCCRS: ”Relocarea proprietarilor. Avem autorizații de construcție și toată documentația, dar nu avem soluții locative temporare pentru oameni, în locuințe de necesitate. Acum, primăria nu mai are locuințe de necesitate disponibile. Căutăm soluții pe piața liberă, dar este un proces consumator de timp, fapt care afectează termenele de implementare impuse prin PNRR. O soluție propusă: decontarea chiriilor pentru astfel de categorii. Adică oamenii să își găsească singuri locuințe, pe piața liberă, în cadrul unui barem valoric al chiriilor echilibrat”.
4. PNRR dă, dar nu suficient:
Director AMCCRS: ”Nevoia reală de a finanța lucrările pentru cele 17 imobile din PNRR este de 200 milioane de euro, nu 60 de milioane cât au fost alocate. Asta deoarece PNRR finanțează un cost standard de 700 euro metrul pătrat, iar costul real este - ca medie - între 1.600 și 2.000 euro metrul pătrat de consolidare. Cand s-a făcut ghidul de finanțare și s-au făcut evaluările, iarăși, nu a existat o corelare între prețul standard stabilit prin PNRR și realitatea prețurilor pieței.
Cum se acoperă diferența de la 60 milioane până la necesarul real, de 200 milioane euro?
”În principiu diferența trebuie acoperită din bugetul local, cu recuperare ulterior de la beneficiari, într-o perioadă de 15 ani. Însă puțin probabil ca bugetul Primăriei Capitalei să dispună de o sumă de 140 milioane euro.
AMCCRS a apelat și a obținut un credit de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BCDE), în valoare de 153 milioane de euro. Anul acesta urmează să facem primele trageri, să depunem dosarele la Ministerul de Finanțe ca să accesăm primii bani în luna aprilie - mai, pentru a asigura co-finanțarea PNRR-ului care astăzi este întârziată din perspectiva plăților, deoarece bugetul Municipiului București a suferit reduceri masive de capital!”
Concluzie Evenimentul Zilei: Treaba-i bună, dar mai durează! O ironie cinică, dar care reflectă realitatea în care trăim: viețile noastre depind de o administrație care mai mult încearcă, decât reușește, să-și facă treaba.
