Evenimentul istoric
Unde erau conducătorii României în momentul în care a fost asasinat președintele american John Fitzgerald Kennedy
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Vineri, 22 noiembrie 1963, în Dallas, Texas, are loc cel mai mediatizat și cel mai discutat asasinat din istoria modernă a lumii: președintele Statelor Unite, John Fitzgerald Kennedy. Prin intermediul documentelor desecretizate și al arhivelor din diferite surse, moartea lui Kennedy a fost un subiect pe care l-am tratat pe larg în Evenimentul Zilei și Evenimentul Istoric.
Tehnic, nu credeam că ar mai exista vreo informație nespusă public până acum și totuși astăzi mi-a sărit una-n cale! Nu e vreo informație care să dărâme vreo teorie a conspirației sau să năruiască versiunile oficiale, dar are farmecul ineditului.
Totul pornește de la următoarea știre, din Scînteia de sâmbătă 23 noiembrie 1963:
Condoleanţe exprimate de președintele Consiliului de Stat al R. P. Romîne, Gh. Gheorghiu-Dej
Seara tîrziu, la aflarea ştirii despre moartea preşedintelui John Kennedy, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, a intrat în legătură telefonică cu însărcinatul de afaceri al S.U.A. la Belgrad, Kocher, şi i-a exprimat condoleanţe în numele său personal, al preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi al celorlalţi membri ai delegaţiei de stat a ţării noastre care se află la Belgrad. Noi înfierăm cu toată tăria actul criminal care a pus capăt vieţii unui mare om de stat american — a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Însărcinatul cu afaceri al S.U.A. a mulţumit din toată inima pentru acest gest, care constituie o alinare pentru el în acest moment greu, şi a arătat că va transmite aceste condoleanţe guvernului său la Washington
Normal, citind că Dej a prezentat condoleanțele la Belgrad, nu la București, s-a născut întrebarea: unde era conducătorul României Populare când răsunau împușcături la Dallas. Răspunsul vine de la agenția oficială din acea perioadă.
După relatarea oficială vine și explicația vizitei lui Dej la Belgrad.
Asasinare John Fitzgerald Kennedy.Sursa foto: wikipedia
Dej la masă cu Tito când s-a aflat de moartea lui Kennedy
BELGRAD 22 (Agerpres). — Vineri dimineaţa a sosit în capitala Republicii Socialiste Federative Iugoslavia delegaţia de stat a Republicii Populare Romîne, condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care, la invitaţia preşedintelui Iosip Broz Tito, va vizita R.S.F. Iugoslavia.
Delegaţia R. P. Romîne, trecînd prin gara Timişoara, a fost salutată de reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, precum şi de numeroşi oameni ai muncii. Trenul special, intrînd pe teritoriul iugoslav, a sosit în gara Vîrşeţ.
Clădirea gării era pavoazată cu drapelele celor două state. Un mare număr de cetăţeni, aflaţi pe peronul gării, au întîmpinat cu căldură pe oaspeţii romîni. În întâmpinarea delegaţiei R. P. Romîne au venit Miloş Minici, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, Radovan Vlatkovici, preşedintele Skupstinei regiunii autonome Voevodina, Bogoliub Stoianovici, membru în Vecea Executivă a R.S. Serbia, Aurel Trifu, deputat în Skupstina Federativă, dr. Serghie Makiedo, şeful protocolului Secretariatului de stat pentru afacerile externe, şi Djuro Alfirovici, consilier în Secretariatul de stat pentru afacerile externe.
Ei au urcat în trenul special şi au salutat cu cordialitate pe oaspeţii romîni. De asemenea, delegaţia romînă a fost salutată de reprezentanţii districtului şi comunei Vîrşeţ.
După o scurtă oprire, delegaţia de stat a R.P. Române şi-a continuat călătoria spre Belgrad, însoţită de personalităţile iugoslave, care le-au urat bun sosit la Vîrşeţ. Cu mult înainte de sosirea trenului oficial, mii de locuitori din capitala Iugoslaviei au venit în faţa gării în aşteptarea oaspeţilor. Ca şi pe numeroase străzi principale ale Belgradului, clădirile din piaţa gării erau împodobite sărbătoreşte cu drapelele celor două ţări, cu urări de bun venit adresate oaspeţilor şi cu saluturi în cinstea prieteniei romîno-iugoslave.
În faţa gării, pe un panou, se afla scrisă, în limbile romînă şi sîrbă, tradiţionala urare: „Bine aţi venit, dragi oaspeţi!“ Pe o mare pînză roşie, arborată pe o clădire înaltă, erau înscrise cuvintele :
„Salut tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne, primsecretar al C.C. al P.M.R.“.
În întîmpinarea delegaţiei române, pe peronul gării se afla tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia.
Erau prezenţi, de asemenea, Edvard Kardeli, preşedintele Skupstinei Federative, Petar Stambolici, preşedintele Vecei Executive Federative, Blajo Iovanovici, preşedintele Tribunalului constituţional al R.S.F. Iugoslavia, Lazar Kolisevski, preşedintele Comitetului Federativ al Uniunii socialiste a poporului muncitor din Iugoslavia, Iovan Veselinov, secretar al C.C. al Uniunii Comuniştilor din Serbia, Svetozar Vukmanovici-Tempo, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Sindicatelor din Iugoslavia, Ivan Gosniak, secretar de stat pentru problemele apărării naţionale, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, membri ai Vecei Executive Federative, ai Skupstinei Federative, generali şi ofiţeri ai armatei iugoslave, conducători ai organizaţiilor obşteşti şi ai instituţiilor centrale.
Sunt prezenţi membrii ambasadei R.P. Romîne la Belgrad, şefi şi membri ai misiunilor diplomatice acreditate în capitala Iugoslaviei. Pe peron se află, de asemenea, corespondenţi ai presei iugoslave, române şi străine. Ora 11, ora Belgradului. Trenul oficial intră în gară. Din tren coboară tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi membri ai delegaţiei, tovarăşii: Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al R P. Romîne, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, precum şi Aurel Mălnăşan, ambasadorul R. P. Romíné la Belgrad.
Preşedintele Consiliului de Stat, al R. P. Romîne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele Iosip Broz Tito îşi string, cu căldură mîinile. Membrii delegaţiei romîne se întreţin cordial timp de cîteva minute cu conducătorii iugoslavi.
Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, însoţit de tovarăşul Iosip Broz Tito, trece în revistă garda de onoare. În semn de salut se trag salve de tun. Tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi celorlalţi membri ai delegaţiei române le sunt prezentate persoanele oficiale iugoslave venite în întîmpinare, precum şi membrii corpului diplomatic.
La microfonul instalat pe peron, preşedintele Iosip Broz Tito rosteşte un cuvînt de bun venit.
Dragă tovarăşe Dej,
Dragi tovarăşi membri ai delegaţiei şi oaspeţi, Tovarăşi şi tovarăşe,
Mă bucur foarte mult că vă pot saluta aici pe dv. toţi ca pe cei mai înalţi reprezentanţi ai Republicii Populare Romîne prietene şi că vă pot ura să vă simţiţi bine în ţara noastră, să cunoaşteţi viaţa poporului nostru, eforturile şi succesele lui în Construirea socialismului. Vizita dv. în Iugoslavia va avea o mare însemnătate nu numai pentru cele două ţări ale noastre, deoarece noi vom avea discuţii multilaterale despre colaborarea noastră de pînă acum şi despre dezvoltarea în viitor a relaţiilor noastre, vom face un schimb de părereri şi în legătură cu menţinerea păcii în lume, în legătură cu diferite probleme internaţionale care privesc atît cele două ţări ale noastre, cît şi întreaga omenire.
Ştiu că şi poporul român, la fel ca şi poporul Iugoslaviei şi toate popoarele lumii, depune în prezent eforturi uriaşe pentru a aduce o contribuţie cît mai mare la menţinerea păcii în lume, pentru a putea construi în pace viitorul său mai bun şi mai fericit.
Voi fi foarte bucuros ca, împreună cu colaboratorii mei, să am prilejul să fac un schimb de păreri în legătură cu aceste probleme cu dv şi colaboratorii dv. Bine, aţi venit! Vă urez petrecere bună în ţara noastră.
Răspunde tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Dragă şi stimate tovarăşe Tito,
Dragi tovarăşi şi prieteni Sosind în capitala Republicii Socialiste Federative Iugoslavia,
Permiteţi-mi ca în numele delegaţiei de stat a Republicii Populare Române să vă mulţumesc din toată inima pentru invitaţia de a vizita frumoasa dv. ţară, pentru cuvintele dv. de bun sosit şi totodată să vă transmit un cald salut din partea poporului român. Suntem bucuroşi că vizita în Iugoslavia prietenă ne va da prilejul să cunoaştem îndeaproape realizările remarcabile obţinute de oamenii muncii în construcţia socialistă, eforturile lor rodnice pentru înflorirea patriei. Ne exprimăm satisfacţia că între ţările noastre s-au statornicit bune relaţii de colaborare, în continuă dezvoltare, spre binele ambelor noastre popoare. O vie expresie a acestor relaţii prieteneşti o constituie hotărîrea guvernelor noastre de a construi în comun importantul sistem hidroenergetic şi de navigaţie — Porţile de Fier.
Îngăduiţi-mi să-mi exprim convingerea că vizita noastră în Iugoslavia, convorbirile pe care le vom avea cu dv. şi cu ceilalţi conducători iugoslavi vor constitui o nouă contribuţie la dezvoltarea relaţiilor frăţeşti dintre popoarele şi ţările noastre, în interesul cauzei păcii şi socialismului.
Îndelungi aplauze şi urale închinate prieteniei celor două popoare au subliniat cuvintele conducătorilor de stat ai celor două ţări. Membrii delegaţiei române, însoţiţi de conducătorii iugoslavi, se îndreaptă apoi spre ieşirea principală a gării Belgrad.
În piaţa gării, o mare mulţime de cetăţeni au venit să salute pe oaspeţi. Deşi era zi de lucru, aci, ca şi pe străzile capitalei iugoslave, ca pretutindeni, în gări, în pieţe, la toate punctele de oprire, populaţia a ieşit în număr mare să salute delegaţia romînă, aclamînd îndelung pe oaspeţi.
În primirea plină de căldură, în aplauzele şi uralele cetăţenilor iugoslavi îşi găsesc expresie sentimentele de prietenie faţă de poporul român şi dorinţa ca această vizită să contribuie la strîngerea legăturilor de prietenie şi la dezvoltarea multilaterală a relaţiilor dintre cele două ţări.
În drumul spre reşedinţă, zecile de mii de locuitori ai Belgradului au salutat cu însufleţire pe oaspeţii romîni, fluturînd steguleţe romîneşti şi iugoslave şi buchete de flori. La o oră şi jumătate de la sosire, delegaţia de stat a ţării noastre a vizitat noul cartier al Belgradului care se construieşte pe malul stîng al Savei.
Oaspeţii români au fost însoţiţi de Petar Stambolici, preşedintele Vecei Executive Federative, precum şi de alte persoane oficiale iugoslave. A devenit o tradiţie pentru locuitorii Belgradului să invite pe cei mai de seamă oaspeţi ai R.S.F. Iugoslavia să sădească în amintirea vizitelor lor arbori în „Parcul prieteniei“ din acest cartier al Belgradului.
Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a sădit în acest parc un tei alături de arborii sădiţi de alţi şefi de state care au vizitat R.S.F. Iugoslavia. După sădire, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi membri ai delegaţiei au semnat în cartea de onoare. Populaţia noului cartier, printre care se vedeau mulţi pionieri, a făcut o caldă manifestaţie de simpatie delegaţiei române.
La amiază, preşedintele R.S.F. Iugoslavia, secretarul general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, a oferit, în clădirea Vecei Executive Federative, o masă de gală în cinstea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Gheorghe Gheorghiu-Dej. In timpul mesei tovarășii Iosip Broz Tito și Gheorghe Gheorghiu-Dej au rostit toasturi. Masa a decurs într-o atmosferă caldă, prietenească.
Notă explicativă: Peste doar câteva zile, pe 30 noiembrie 1963, Iosip Broz Tito și Gheorghe Gheorghiu-Dej semnau actul de naștere al celui mai mare proiect energetic al ambelor țări, încă neegalat în anii de până acum: Porțile de Fier. Vizita din 22 noiembrie asta a avut ca scop, stabilirea ultimelor detalii ale tratatului.
Dacă ai date sau informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa [email protected]
Recomandările noastre
