Ce a cerut România în cadrul NATO. Radu Miruță: Nu e ceva ce cerșesc

România a solicitat în cadrul NATO capabilități suplimentare de apărare antidrone după ce a identificat vulnerabilități în sistemele existente, a declarat ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță. Oficialul a explicat că investițiile sunt susținute prin programe europene și aliate și că solicitările transmise fac parte din angajamente deja finanțate de statul român.

Ce a cerut România în cadrul NATO

România a transmis către NATO o solicitare privind completarea capabilităților de apărare antiaeriană și antidrone, în special pentru zona Dobrogea, după ce au fost identificate limite ale sistemelor aflate deja în funcțiune.

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a afirmat că autoritățile au analizat situația după incidentele produse în apropierea graniței și au constatat că infrastructura existentă nu poate acoperi toate scenariile posibile.

„Nu, n-am reușit cu ce am avut atunci acolo din niște motive explicabile, tehnici, le-am discutat. Am mai pus în funcție o capabilitate tot în zona Dobrogea de interceptare, însă nu acoperă toată lungimea de interes”, a declarat Radu Miruță la B1 TV.

Războiul ascuns dintre Consiliul Concurenței și bănci în dosarul ROBOR. Bogdan Chirițoiu: Au încercat pe toate căile să oprească investigația

Ah, ce Epocă de Aur, când dacii zburdau liberi prin România Socialistă! Amănunte inedite de la nașterea filmului Burebista

Radu Miruță: Am făcut o adresă la NATO

Ministrul a explicat că, după evaluarea situației din teren, Ministerul Apărării a transmis Alianței Nord-Atlantice o listă cu echipamentele considerate necesare pentru completarea sistemului de apărare.

„Când am ajuns la Ministerul Apărării și am văzut că aceste capabilități pe care noi le avem acolo nu acoperă toate scenariile, am făcut o adresă la NATO prin care am specificat ce anume considerăm noi că avem nevoie”, a spus ministrul.

Potrivit acestuia, solicitarea a inclus sisteme de apărare la joasă altitudine și tehnologii destinate interceptării dronelor, toate validate în cadrul mecanismelor NATO.

Radu Miruță: Nu e ceva ce cerșesc

Radu Miruță a arătat că România a făcut pași și în direcția achizițiilor de echipamente prin programul european SAFE, care include investiții destinate consolidării apărării antidrone.

„Acum, după ce am semnat contractele din SAFE, care pentru prima oară presupun înzestrare pentru Armata Română în zona de apărare antidronă, sunt aproape 3,3 miliarde de euro din SAFE”, a declarat ministrul.

Acesta a susținut că solicitările formulate în cadrul NATO nu reprezintă cereri fără acoperire financiară, ci fac parte din proiecte pentru care România și-a asumat deja contribuția.

„M-am dus la NATO, am explicat ce am făcut, am arătat documentele care întăresc tot ceea ce am spus până atunci și am cerut cu subiect și predicat, explicând că nu este ceva ce cerșesc, ci este ceva ce noi ne-am plătit, noi am gândit că ne folosește, noi vom avea acolo, de acolo vom apăra și spațiul NATO, nu doar spațiul aerian românesc”, a afirmat Radu Miruță.