Vicepreședintele ANCOM desființează proiectul ministrului Apărării: Lege hilară și stupidă care încalcă dreptul european

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Un conflict extrem de dur izbucnește la nivelul conducerii instituțiilor statului pe tema libertății de exprimare și a controlului asupra rețelelor de socializare. Vicepreședintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, Pavel Popescu, lansează o serie de acuzații extrem de grave la adresa ministrului Apărării, Radu Miruță.

Subiectul disputei îl constituie un proiect de lege inițiat de acesta din urmă privind moderarea conținutului din spațiul virtual, inițiativă pe care oficialul ANCOM o etichetează drept o tentativă clară de cenzură prealabilă, contrară reglementărilor europene în vigoare.

Într-o analiză publicată pe Facebook, Pavel Popescu susține că propunerea legislativă este marcata de populism și conține mecanisme tehnice imposibil de aplicat în practica rețelelor moderne de comunicare.

Sursa foto. Wikipedia

Vicepreședintele ANCOM desființează proiectul ministrului Apărării: Lege hilară și stupidă care încalcă dreptul european

Tensiunile legate de reglementarea spațiului digital au atins un punct culminant în momentul în care vicepreședintele autorității de reglementare în comunicații a pus la îndoială pregătirea și intențiileministrului Apărării. În opinia sa, parcursul acestei inițiative arată lipsa de înțelegere a modului în care funcționează platformele globale și cadrul juridic comunitar.

„Câte ceva despre imperfecțiunile democrației sau despre cum poți să fii nătărău chiar și cu doctorat. Dacă pe deasupra mai ești și ministru în CSAT și populist cum e domnul Miruță, avem clar o problemă. Dar nu despre asta vreau să vă scriu astăzi, ci despre traseul legislativ al uneia dintre cele mai hilare și stupide legi depuse vreodată în Parlament, cu privire la managementul conținutului platformelor sociale”, își începe Pavel Popescu postarea.

Diplomația și reacțiile canalelor externe

Conform declarațiilor reprezentantului ANCOM, fostul președinte al Comisiei pentru tehnologia informației din Camera Deputaților ar fi depus eforturi considerabile pentru promovarea proiectului în mediul diplomatic, însă reacția experților străini ar fi fost departe de sprijinul scontat.

„După ce a depus legea în Parlament, domnul Miruță începe un tur în forță al ambasadelor. Era șeful comisiei de IT din Camera Deputaților. Poze la greu cu ambasadorii sau cu experții aferenți subiectului, pentru a da «greutate» legii sale. Ambasadele au fost deschise, logic, pentru că orice țară serioasă este preocupată în mod real de rezolvarea acestei probleme grave din spațiul online”, afirma Popescu.

Acesta arată că, după analizarea detaliilor tehnice, reacția misiunilor diplomatice s-a schimbat radical din cauza riscurilor la adresa drepturilor fundamentale.

sursa: Facebook

„Ambasadele s-au prins repede. Diplomați și experți de top, care nu fac politică de Dâmbovița, ci se uită pe lege. Plus că au mai discutat și cu alți parlamentari, agenții sau alte instituții implicate în acest proces de monitorizare a platformelor sociale. Mai mult, unele ambasade au ridicat îngrijorări majore cu privire la problema principală a acestei legi stupide & hilare: afectarea libertății de exprimare, adică CENZURA”, susține vicepreședintele ANCOM.

Conflict direct cu legislația Uniunii Europene

Principala obiecție de ordin juridic formulată împotriva proiectului vizează neconcordanța directă cu regulamentul european privind serviciile digitale, cunoscut sub numele de Digital Services Act. Vicepreședintele ANCOM atrage atenția asupra unei prevederi controversate care impune blocarea temporară a tuturor postărilor pentru verificare.

„Ce cere proiectul (Art. 5): Obligă platformele ca, timp de 15 minute de la publicare, să țină conținutul în «carantină» pentru ca algoritmii să îl analizeze și să îl clasifice, iar dacă e ilegal, să îl elimine”, arată Popescu.

Un astfel de mecanism preventiv contravine direct regulilor europene legate de monitorizarea activității utilizatorilor de internet.

„Articolul 8 din DSA interzice explicit statelor membre să impună platformelor o obligație generală de monitorizare sau de căutare activă a faptelor. Filtrarea preventivă automatizată a tuturor postărilor românilor timp de 15 minute este exact o monitorizare generală și o formă de cenzură prealabilă, interzisă în UE”, afirma acesta.

Imposibilitatea tehnică de aplicare pe platformele sociale

Din punct de vedere al infrastructurii IT, oprirea temporară a datelor pe platforme folosite de milioane de oameni în fiecare secundă ar duce la prăbușirea serviciilor de comunicare instantanee.

„Nicio platformă mare (Facebook, TikTok) nu poate funcționa în regim de «live» dacă fiecare comentariu, video sau postare este blocat 15 minute într-o zonă de carantină pentru a fi scanat. Ar distruge complet conceptul de rețea socială și interacțiune în timp real”, afirma vicepreședintele ANCOM.

Efectele asupra dezbaterilor politice și liberei exprimări

O altă problemă semnalată în analiza vicepreședintelui ANCOM este introducerea unor concepte vag definite, care pot lăsa loc interpretărilor abuzive din partea celor aflați la putere. Utilizarea unor noțiuni nedefinite clar în dreptul european poate duce la suprimarea opiniilor critice.

„Cine definește ce este o «temă majoră de interes național» sau ce înseamnă «dezinformare»? În dreptul european, dezinformarea - informația falsă, dar care nu este ilegală prin lege, ex.: opinii politice contrare, teorii conspiraționiste - nu este asimilată conținutului ilegal”, afirma Popescu.

Fără o diferențiere clară între ilegalitate și opinie, inițiativa legislativă poate deveni un instrument de reducere la tăcere a opoziției sau a criticilor din societate.

„Încercarea de a limita prin lege conținutul doar pentru că «induce în eroare» pe teme politice sau de interes național deschide ușa direct către cenzură politică. Partidul aflat la putere ar putea decreta că orice critică la adresa guvernului pe o «temă de interes național» este o «manipulare» și trebuie limitată la maximum 150 de oameni”, scrie vicepreședintele ANCOM.

Limitarea distribuției și blocarea algoritmilor

Proiectul conține și propuneri legate de plafonarea audienței pentru anumite categorii de conținut considerat periculos, prin impunerea unei limite de 150 de persoane pentru distribuire.

„Cifra de 150 este complet arbitrară. Tehnic, o postare poate deveni virală instantaneu. Cum măsoară platforma cei 150 de utilizatori în milisecundele în care un algoritm de recomandare (feed) rulează?”, întreabă Popescu.

O astfel de cerință ar obliga marile companii tehnologice să introducă măsuri drastice de restricționare invizibilă a conturilor.

„În plus, obligă platformele să aplice mecanisme de shadowbanning sau limitare forțată pe baza unor criterii extrem de subiective («conținut periculos»)”, afirma vicepreședintele ANCOM.

Calculul amenzilor și comparația cu normele comunitare

Sistemul de sancționare propus în textul de lege este considerat neadecvat de către conducerea ANCOM. Formula bazată pe procentul de sesizări confirmate poate duce la penalități disproporționate din cauza unor erori statistice.

„Procentul de 30% nu reflectă realitatea de pe platformă, ci doar calitatea sesizărilor făcute de cetățeni sau instituții. Dacă cetățenii trimit doar 10 sesizări foarte clare și 4 sunt confirmate, platforma e amendată cu miliarde de euro (1% din cifra de afaceri globală), deși pe platformă sunt miliarde de alte postări corecte”, afirma acesta.

În cadrul comunitar, cadrul legal european prevede proceduri mult mai amănunțite înainte de aplicarea unor sancțiuni financiare de o asemenea amploare.

„DSA prevede amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală, dar aplicate de Comisia Europeană în urma unor investigații sistemice complexe, nu pe baza unei statistici locale de 30 de zile realizată de o autoritate din România”, susține vicepreședintele ANCOM.

Concluziile atacului și precizările finale

În încheierea poziției sale, Pavel Popescu își menține evaluarea dură la adresa inițiativei și a autorului acesteia, punând la îndoială legitimitatea unor astfel de demersuri în cadrul unui stat democratic.

„O lege hilară și stupidă. De CENZURA. Făcută de un ministru nătărău dar în cale afară de falnic, cu doctorat, ajuns prin imperfecțiunile democrației în CSAT. În rest, noi să fim sănătoși”, scrie vicepreședintele ANCOM.

Oficialul a ținut să adauge și câteva clarificări legate de parcursul său personal, subliniind diferențele dintre parcursul său profesional și cel al ministrului Apărării.

„Nu am doctorat. Și nici nu mi-am propus să-mi fac. Ba mai mult, am lucrat și în construcții la un moment dat în viața mea, în diaspora. Și sunt al naibii de mândru de asta. Sper doar, că din acest motiv, să nu fiu cenzurat de algoritmii domnului Miruță”, afirma Pavel Popescu.

În final, vicepreședintele ANCOM a punctat și lipsa unei dezbateri serioase din partea inițiatorului legii privind abordarea problemelor specifice legate de platforme precum TikTok, unde la nivel internațional se caută soluții coerente la nivelul întregului bloc european.