Scandal la nivel înalt în plină alertă energetică: Acuzații ale sindicatelor din Guvern privind blocatea investițiilor în stocare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) lansează un atac dur la adresa Executivului, pe fondul crizei din sistemul energetic, acuzând autoritățile că încearcă să transfere asupra populației consecințele întârzierii investițiilor în stocarea energiei. Sindicaliștii pun pe masă, între altele, programul de 400 de milioane de lei pentru bateriile prosumatorilor, care nu a devenit încă operațional, proiectul Tarnița-Lăpuștești și situația Comitetului Interministerial privind Schimbările Climatice (CISC).

Reacția vine după ce Guvernul demis condus de Ilie Bolojan a declarat stare de alertă la nivel național în contextul scăderii producției de energie și al debitelor foarte reduse, iar populației, companiilor și instituțiilor publice li s-a cerut să reducă voluntar consumul în orele de vârf, în special între 19:00 și 23:00. România a ajuns în ultimele zile să depindă masiv de importuri în orele de seară, iar în scenariul pierderii ambelor reactoare de la Cernavodă necesarul putea urca spre 2.500-3.000 MW.

Scandal la nivel înalt în plină alertă energetică: Acuzații ale sindicatelor din Guvern privind blocatea investițiilor în stocare

SAALG critică în special faptul că oamenilor li se recomandă să mute în timpul zilei folosirea aparatelor mari consumatoare de energie (mașini de spălat și uscătoare, boilere sau încărcarea mașinilor electrice) pentru a profita de intervalul în care producția fotovoltaică este ridicată.

„Gesturile mici sunt utile, dar nu pot înlocui deciziile pe care Guvernul nu le-a luat la timp. Românii nu pot fi transformați în bateria pe care statul român nu a fost capabil să o construiască”, afirmă sindicaliștii.

Potrivit SAALG, România dispune deja de capacități de stocare în dezvoltare accelerată, sindicatul invocând date Transelectrica de aproape 989 MW putere și aproximativ 1.975 MWh energie. Problema, susține organizația, este că acestea nu constituie încă o rezervă suficientă pentru acoperirea deficitelor structurale din orele de seară.

Dezechilibrul dintre producția solară din timpul zilei și necesarul de seară este una dintre vulnerabilitățile structurale ale sistemului românesc: România poate avea surplus și prețuri foarte mici sau chiar negative la prânz, dar ajunge importator masiv după apusul soarelui.

Programul pentru bateriile prosumatorilor: Promisiuni repetate de la AFM, dar fără finanțare efectivă

Principala acuzație a SAALG privește programul AFM pentru bateriile de stocare. Sindicatul amintește că elaborarea ghidului de finanțare pentru bateriile aferente sistemelor fotovoltaice fusese inclusă încă din martie 2025 între prioritățile guvernamentale, iar în aprilie 2025 fusese anunțată o alocare de 400 de milioane de lei. Programul nu a fost însă deschis în acel an.

În mai 2026, aceeași sumă (400 de milioane de lei) a fost anunțată din nou. AFM confirma oficial, la 21 mai, că noul program pentru stocarea energiei urma să fie una dintre principalele direcții strategice ale instituției.

SAALG susține însă că, la 6 august, când autoritățile au cerut populației să-și mute consumul din orele de seară, nu exista încă o sesiune activă distinctă, iar ghidul care să precizeze valoarea finanțării pentru fiecare beneficiar, eligibilitatea și calendarul înscrierilor nu era publicat.

„Există bugetul, există anunțul, există aceeași sumă repetată în doi ani consecutivi, dar nu există programul prin care prosumatorii să poată obține efectiv finanțarea”, arată sindicatul.

Întârzieri la capacitățile autonome și proiectul Tarnița-Lăpuștești

Sindicaliștii invocă și întârzierile în dezvoltarea instalațiilor autonome de stocare. SAALG arată că, pentru aceste capacități, ghidul solicitantului a ajuns în consultare publică abia în mai 2026, iar schema de ajutor de stat a fost adoptată prin Ordinul ministrului Energiei nr. 745 din 16 iulie.

Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial pe 27 iulie 2026, cu numai câteva zile înainte de declararea stării de alertă. Schema vizează explicit investițiile în instalații autonome de stocare în baterii, în scopul creșterii flexibilității și adecvanței Sistemului Electroenergetic Național.

Un alt exemplu folosit de sindicat este hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, proiect de aproximativ 1.000 MW discutat în România de decenii.

„Conceput de zeci de ani, trecut prin repetate studii, proceduri, memorandumuri și consultări de piață, proiectul se află și în 2026 în faza pregătitoare”, afirmă SAALG.

Hidroelectrica a aprobat asocierea în cote egale cu EDF Power Solutions pentru dezvoltarea proiectului. În mai, conducerea Hidroelectrica anunța că sunt în curs formalitățile pentru societatea mixtă, înaintea unei eventuale decizii finale de investiție. Cu alte cuvinte, Tarnița nu mai este complet abandonată, dar nici nu există încă o capacitate de stocare care să poată ajuta sistemul în actuala criză.

Blocaj la nivelul Comitetului Interministerial privind Schimbările Climatice și PNRR

SAALG îndreaptă acuzațiile și către Comitetul Interministerial privind Schimbările Climatice, organism condus, potrivit HG 563/2022, de prim-ministru. Operaționalizarea CISC a reprezentat Jalonul 413 din PNRR, iar Ținta 414 presupune realizarea a 90% dintre prioritățile stabilite pentru 2025. Cadrul PNRR confirmă că organismul are rolul de a coordona politicile climatice și energetice și că este condus de premier.

Sindicatul afirmă că, din comunicările publice pe care le-a analizat, nu rezultă că Ilie Bolojan ar fi prezidat vreo reuniune CISC după preluarea mandatului și susține că ședințele au fost lăsate în responsabilitatea Cancelariei premierului sau a consilierilor de stat.

Sindicaliștii susțin că șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, ar fi dorit desființarea CISC și ar fi dispus rărirea ședințelor grupurilor de lucru. Potrivit sindicatului, desființarea nu ar mai fi fost formalizată tocmai pentru că existența organismului este legată de jaloanele PNRR.

„În schimb, CISC a fost marginalizat, golit treptat de relevanță și tras pe linie moartă. Este greu de imaginat o dovadă mai clară de iresponsabilitate administrativă”, acuză SAALG.

Liderul sindical Noni-Emil Iordache: Solidaritatea nu înseamnă transfer de responsabilitate

Noni-Emil Iordache, președintele Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului, susține că solicitarea adresată populației de a economisi energie poate fi justificată într-o situație excepțională, dar că aceasta nu poate substitui răspunderea autorităților pentru întârzierile acumulate.

„A cere solidaritate populației este legitim într-o situație de criză. A cere populației să acopere prin propriul consum consecințele unor decizii amânate ale statului, fără să explici cine răspunde pentru ele, nu mai este solidaritate, ci transfer de responsabilitate. Cetățenii pot stinge un bec, chiar două, dar nu pot suplini un program de stocare anunțat de două ori și nelansat, o hidrocentrală cu pompaj rămasă de decenii pe hârtie și un mecanism guvernamental de coordonare pus pe linie moartă”, a declarat liderul SAALG.