Ultimatum pentru Guvern din partea Sanitas și Solidaritatea Sanitară: Arhitectură completă pentru salarizarea din sistemul public

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Federaţia Sanitas şi Federaţia Solidaritatea Sanitară au transmis joi o inițiativă comună către Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii. Este vorba despre un pachet extins de propuneri destinat modificării proiectului legii salarizării în domeniul sănătății publice.

Ultimatum pentru Guvern din partea Sanitas și Solidaritatea Sanitară: Arhitectură completă pentru salarizarea din sistemul public

Reprezentanţii Sanitas precizează că documentul nu este o simplă listă de revendicări sau corecţii punctuale, ci o "arhitectură legislativă completă", care include grile şi coeficienţi, clasificarea unităţilor şi locurilor de muncă, reguli pentru condiţiile de muncă şi continuitatea serviciilor, protecţia veniturilor, finanţarea drepturilor, salarizarea personalului nemedical/TESA, performanţă şi garanţiile dialogului social.

Ințiativa sindicală urmărește stabilirea unor principii clare prin care munca prestată în unitățile sanitare să fie remunerată echitabil, în funcție de nivelul de risc și efort.

„Modelul comun reaşează salarizarea astfel încât veniturile să reflecte mai bine complexitatea muncii, nivelul de responsabilitate, riscurile asumate, contribuţia la continuitatea serviciilor şi dificultatea de a asigura personalul necesar”, afirmă sursa citată.

Cum sunt clasificate spitatele și ce se întâmplă cu salariile de bază

Propunerea înaintată autorităților este structurată pe mai multe direcții strategice, având ca scop eficientizarea și stabilizarea veniturilor pentru personalul din sistemul sanitar.

În primul rând, proiectul prevede o diferenţiere clară a salariilor de bază în funcţie de rolul unităţii sanitare. Spitalele și unitățile din sistem sunt grupate în şase categorii distincte, mergând de la spitale regionale, strategice şi universitare, până la unităţi medico-sociale. Această clasificare garantează că salariul de bază reflectă direct complexitatea serviciilor oferite şi nivelul de responsabilitate instituţională.

Totodată, noul model urmărește o mai bună recunoaştere a complexităţii locului de muncă. Coeficienţii sunt majoraţi suplimentar pentru patru categorii de secţii şi compartimente. Prin această măsură, o parte substanțială din diferenţierea care astăzi depinde aproape exclusiv de sporuri este mutată direct într-o componentă fixă şi stabilă, respectiv salariul de bază.

Pachet salarial pentru întreaga echipă și protecție pentru personalul TESA

Documentul acoperă toate categoriile de angajați din sistemul sanitar, fără omiterea personalului auxiliar sau administrativ. Pachetul cuprinde grile complete şi coeficienţi pentru personalul medico-sanitar şi auxiliar sanitar, dar introduce și reguli clare de încadrare pentru personalul tehnic, economic şi socio-administrativ (TESA), precum şi pentru personalul nemedical din serviciile de ambulanţă. Sindicatele subliniază că reforma nu poate lăsa în urmă categoriile fără de care unităţile sanitare nu pot funcţiona.

În privința mediului de lucru, proiectul stabilește limite minime reale pentru condiţiile de muncă. Drepturile acordate pentru riscuri profesionale sunt structurate pe intervale obligatorii. Locurile de muncă cu condiţii deosebit de periculoase sunt clar definite în lege, fiind păstrate totodată recompensele financiare pentru radiaţii, neonatologie, săli de naştere, laboratoare, condiţii grele, precum şi pentru zone izolate sau cu deficit de specialişti.

Grevă SANITAS. Sursă foto: Facebook

Reguli noi pentru gărzile medicale și sporurile de tură

Continuitatea serviciilor medicale reprezintă un alt punct esențial al proiectului. Modelul propus menţine sporul de tură la nivelul de 15% și introduce pentru munca prestata în zilele de repaus săptămânal şi sărbători legale un tarif orar suplimentar cuprins între 50% şi 100%. În plus, proiectul reaşează modul de plată al gărzilor şi stabileşte reguli clare pentru garda la domiciliu şi pentru liniile de gardă acoperite prin contracte de muncă cu timp parţial.

Proiectul vizează, de asemenea, protecţia venitului şi garantarea finanţării. Se solicită includerea tuturor drepturilor relevante în mecanismul sumelor tranzitorii sau compensatorii, precum și continuarea finanţării creşterilor prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi prin influenţele salariale până la o reformă completă a finanţării spitalelor. Drepturile salariale aflate în plată trebuie garantate explicit și după schimbarea mecanismului.

Evaluarea performanței și parteneriatul social

Pentru stimularea performanței fără a afecta calitatea actului medical, este propus un program-pilot naţional de salarizare suplimentară bazat pe indicatori clari. Acești indicatori sunt concepuți astfel încât să nu încurajeze suprautilizarea serviciilor, selecţia nejustificată a pacienţilor sau afectarea independenţei profesionale. Sunt prevăzute și posibile creşteri de până la 30% din veniturile proprii ale unităților, acordate cu prioritate angajaţilor care contribuie direct la realizarea lor.

Sanitas subliniază că pentru acceptarea proiectului niciun venit salarial total nu trebuie să scadă, trebuie să se înregistreze creşteri salariale pentru marea majoritate a angajaților de la intrarea în vigoare şi să existe reguli finanţate, transparente şi aplicabile.

Solicitări adresate Guvernului și Parlamentului

Federațiile sindicale solicită o poziție clară din partea autorităților executive și legislative. Ministerului Muncii i se cere să integreze pachetul în forma consolidată a proiectului și să publice de urgenţă textul actualizat. Ministerul Sănătăţii este chemat să susţină public şi instituţional arhitectura construită pe regulile convenite în 2023 şi să o apere în circuitul tehnic şi politic, inclusiv în privinţa finanţării drepturilor şi a actelor subsecvente.

De asemenea, iniţiatorilor, partidelor politice şi parlamentarilor li se solicită să se pronunţe înaintea votului asupra pachetului ca întreg şi, dacă este necesar, să îl transforme în amendamente legislative.

„Selectarea doar a prevederilor convenabile, cu abandonarea categoriilor profesionale sau a garanţiilor de finanţare, nu reprezintă acceptarea soluţiei comune”, susţin sindicaliştii.

Cele două federaţii menţionează că îşi păstrează autonomia statutară, iar formele şi calendarul concret al acţiunilor vor fi aprobate de structurile de conducere competente.