Nicolae Topor a fost unul dintre cei mai cunoscuți meteorologi români ai secolului XX. A lucrat mulți ani la Institutul Meteorologic și a devenit celebru prin acuratețea buletinelor meteo difuzate la radio și televiziune. Numele lui a rămas atât de cunoscut încât, pentru mulți români, „Topor” a devenit aproape un sinonim pentru „meteorologul care nu greșește niciodată”.

„Climatologii” de azi erau, în trecut, numiți în principal meteorologi. Meteorologia studiază vremea pe termen scurt zile, săptămâni, în timp ce climatologia studiază clima și evoluția ei pe termen lung în decenii și secole. Climatologia s-a dezvoltat ca disciplină distinctă și a devenit mult mai vizibilă publicului în ultimele decenii.

Recent am văzut un ”climatolog” baby-face, cam de 20-25 de ani, care vorbea tot despre vremea de mîine, cel mult poimâine. Dealtfel toți ”climatologii” care apar la tv zilnic nu scot un cuvânt despre evoluția vremii de-a lungul a măcar 50 de ani… Cum am reușit, totuși, să trăim atâtea decenii pe vremea când prognoza meteo însemna pur și simplu Topor?

Omul apărea câteva minute la televizor, spunea că mâine plouă sau că vine gerul, iar a doua zi verificam singuri dacă avusese dreptate. Nimeni nu simțea nevoia să fie înconjurat de un cor de ”climatologi” care să disece fiecare nor, fiecare rafală de vânt și fiecare strop de ploaie până când vremea însăși devenea un pretext pentru o dezbatere nesfârșită.

Bașca inexistența vreunui ”cod”, de orice culoare…