Șefii serviciilor nu dau socoteală nimănui. Cheltuieli după bunul plac. Și DNA-ul privește lung

Ultimele dosare penale rezultate în urma verificării cheltuirii fondurilor operative demonstrează că, la acest capitol, contabilitatea instituțiilor de forță ale statului este una formală.

Șefii serviciilor nu dau socoteală nimănui. Reise clar că șefii acestor structuri au acces liber la cheltuirea banilor, fără a da socoteală pentru achizițiile făcute.

DNA nu poate declasifica documente ale instituțiilor de forță

Pornind de la cazul generalului Iulian Gherghe, adjunctul serviciului secret al Armatei care a luat 180.000 de dolari din fondurile MApN, trecem în revistă alte dosare în care s-au cheltuit fără noimă fonduri operative. Este vorba de cazuri care au murit „din fașă”, în 2018, după schimbarea conducerii DNA, sau care au fost judecate pe jumătate. Petre Tobă sau Gelu Oltean au scăpat de acuzații după ce DNA și-a dat seama că nu poate declasifica niște documente, în timp ce Adrian Bărăscu, fostul șef al Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (ONPM) a fost condamnat cu suspendare după ce a folosit fondurile operative ale MAI pe cheltuieli de protocol pentru confortul șefilor.

Lejeritatea în risipa banului public este dată de practica conducătorilor de ministere sau instituții militarizate care dau ordin să se facă anumite achiziții, după care documentele respective sunt secretizate. Astfel, nicio altă autoritate a statului nu poate cere desecretizarea respectivelor acte, nici măcar procurorii, așa cum rezultă din clasarea dosarului fostului ministru Petre Tobă.

Idolul lui Mircea Badea. N-a mai văzut niciodată un om ca el

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Statut privilegiat și pentru cei de la DIPI

În aprilie 2016, fostul ministru de Interne Petre Tobă a refuzat desecretizarea mai multor documente privind achizițiile făcute de mai mulți ofițeri superiori din Ministerul de Interne, angajați ai Departamentul de Informații și Protecție Internă (DIPI). La data respectivă, ministrul și subordonațiii săi erau cercetați e DNA pentru delapidare.

În noiembrie 2018, după plecare a Laurei Kovesi din fruntea DNA, noua conducere interimară a decis clasarea dosarului pe motiv „că fapta nu există”. Mai mult, DNA susține, în motivele de clasare, că „nu există nicio normă legală care să oblige conducătorul unei instituții publice să declasifice un document la cererea organului de urmărire penală”, scrie romania.europalibera.org.