Judecătorul a explicat cum a reușit locțiitorul șefului DGIA să delapideze banii. Generalul (r)  Gherghe a recunoscut că, pe 27 noiembrie 2018, a retras cei peste 179.000 de dolari din contul de la BCR al DGIA unde se aflau fondurile instituției pentru situații de criză și război: peste 1.267.000 de dolari.

În acest context, judecătorul George Matei  atrage atenția în decizia de arestare asupra vulnerabilităților evidente ale acestui serviciu secret din comunitatea NATO de informații, potrivit G4media.ro.

Îndrăzneală ieșită din comun

Gherghe a falsificat declarația de plată externă „aplicând fără drept pe acest înscris ștampila unității și contrafăcând semnătura comandantului gl. Hapău Marian, prin aplicarea unei ștampile cu semnătura acestei persoane”.

Acesta a recunoscut că a dus banii la birou unde i-a ținut într-un seif timp de un an, apoi și-a cumpărat cu ei un teren în Corbeanca pe care și-a construit o casă. Generalul Gherghe a arătat că a restituit 80 % din prejudiciu din momentul în care a început ancheta internă în cadrul DGIA și s-a pensionat, adică în urmă cu o lună.

„Sintetizând activitatea infracțională a inculpatului (…), aceasta a constat în completarea unor formulare bancare în care generalul a trecut date nereale, iar la rubrica semnătura persoanelor autorizate a aplicat două ștampile, una cu semnătura sa și o alta cu a directorului general Marian Hapău”, se arată în decizia de arestare a generalului (r) Gherghe.

Procurorii militari au arătat că nu era prima dată când generalul Gherghe acționa similar, cu complicitatea unui colonel, Vasile Teodosia, însă, în alte dăți, a constituit depozite pentru DGIA ”pentru a obține dobânzi mai avantajoase”, nu a retras bani.

Judecătorul militar a remarcat îndrăzneala generalului Gherghe „ieșită din comun egalată poate doar de lipsa oricăror elemente de control în cadrul instituției, neglijență deosebită și posibilă intenție indirectă de sprijin din partea unor persoane din cadrul DGIA”.

Ștampila cu semnătura comandantului Hapău

Pe 22 martie 2021, Direcția Generală de Informații a Armatei a informat Parchetul militar că „ștampila ce purta semnătura directorului general Marian Hapău fusese confecționată cu știința acestuia, dar nu a fost confecționată pentru utilizare pe documente, ci numai pentru a fi aplicată pe felicitări, fiind o semnătură diferită de cea oficială”.

Judecătorul militar a fost extrem de mirat de existența acestei a două ștampile cu semnătura șefului DGIA. „Aceste mențiuni indică instanței deosebite semne de întrebare fiind neclar temeiul pentru care directorul general al DGIA, generalul Hapău Marian, a încuviințat, sau cel puțin a tolerat, existența unei ștampile cu semnătura sa, care nici măcar nu se afla în permanență în posesia sa, aceasta fiind utilizată și de către col. Teodosia Vasile, după cum există în speță.

Această persoană, Marian Hapău, a arătat prin adresa înaintată procurorului că este vorba de o semnătură diferită față de cea oficială, fiind folosită pentru felicitări, or, din analiza comparativă a semnăturii directorului general de pe adresa de înaintare către procuror și analiza semnăturii de pe ștampila folosită de inculpat la bancă și despre care directorul afirma că era folosită doar pentru felicitări, nu rezultă deloc diferențe majore, cele două semnături fiind în bună măsură identice, diferențele dintre acestea fiind aproape insesizabile pentru un observator rezonabil”, se arată în decizia de arestare.

Breșa din sistem

„Toate aceste elemente nu vin să diminueze periculozitatea socială a inculpatului așa cum se prefigurează din probele administrate până în prezent, dar creează convingerea Curții că faptele sale au fost indirect încurajate de erori evidente de securitate în cadrul instituției unde funcționa, inculpatul mărginindu-se să speculeze aceste breșe”, se arată în motivarea instanței.

„Remarcabil că din data de 27 noiembrie 2018 până în prezent nimeni nu a știut de sustragerea acestei sume de bani din conturile speciale ale DGIA destinate utilizării pe timp de criză sau război, iar timp de un an de zile inculpatul a ținut banii, luați fraudulos din bancă, chiar în seiful din biroul personal.

Nimeni nu a fost interesat de modul în care inculpatul, locțiitor al directorului general al DGIA, și-a achiziționat un teren și a început să edifice un imobil în localitatea Corbeanca.

Nu a existat niciun control financiar-contabil, nici măcar unul de rutină, în doi ani de zile, nimeni nefiind interesat de soarta conturilor DGIA destinate situațiilor de criză sau război”, se arată în decizia de arestare.

Potrivit judecătorului militar doar hazardul și prețurile dezvoltatorilor imobiliari din Corbeanca au făcut ca generalul Gherghe să nu delapideze tot fondul de război al serviciului secret al Armatei: peste 1.267.000 de dolari.

Sâmbătă, Curtea Militară de Apel București a dispus,  arestul preventiv pentru 30 de zile faţă de generalul maior în rezervă, Iulian Cristian Gherghe, fost locţiitor al șefului Direcției Generale de Informații a Armatei (DGIA), pentru delapidare. Acesta a recunoscut că a delapidat peste 179.000 de dolari din fondul de război al serviciului secret al Armatei şi şi-a cumpărat un teren în Corbeanca pe care şi-a construit o casă.

CITIȚI ȘI: Cutremur în serviciile secrete ale armatei. Cine este generalul (r) Iulian Cristian Gherghe, fostul șef al achizițiilor, arestat pentru delapidare