„Sistemul” din justiția militară, din interior: un fost magistrat vorbește despre repartizări netransparente ale dosarelor

Fostul judecător militar Constantin Udrea descrie, într-un interviu amplu, mecanismele de influență politică și instituțională care au marcat funcționarea justiției militare în anii de vârf ai „binomului” serviciilor secrete cu parchetele. Miza: dosarul de abuz în serviciu deschis împotriva fostului șef al Direcției Generale de Informații a Apărării, Marian Hăpău, ca urmare a plângerii colonelului Doru Paraschiv.

Udrea, fost ofițer de informații externe și ulterior judecător la Curtea Militară de Apel până în 2019, susține că dosarul a fost scos din circuitul normal al repartizării aleatorii și direcționat manual către un complet „controlabil”așa cum reiese și din documentele și mărturiile prezentate în ancheta publicată de Independent News. „Au încercat de 15 ori să-l distribuie prin ECRIS. Nu au reușit. În final, l-au repartizat manual”, afirmă fostul magistrat, invocând urme electronice verificabile în sistem.

Dosare „dirijate” și presiune instituțională

În centrul acuzațiilor se află fostul președinte al Curții Militare de Apel, Buga Cezarian, despre care Udrea spune că ar fi intervenit direct asupra grefierilor pentru a evita ca dosarul să ajungă la judecători independenți. Contextul, afirmă el, era unul de presiune sistemică, alimentată de relațiile strânse dintre conducerea instanțelor militare, Ministerul Apărării și structurile de informații, în perioada în care la vârful MApN se afla Gabriel Oprea.

Potrivit lui Udrea, avansările în grad, accesul la funcții și chiar carierele unor magistrați militari erau condiționate de conformare. „Cine accepta jocul era stimulat. Cine nu, era ocolit sau supus presiunilor”, spune fostul judecător, care afirmă că a refuzat constant orice formă de „integrare” în rețelele de influență.

Trasmoz, singurul oraș din Spania excomunicat de Biserica Catolică

Nicușor Dan va participa la prima reuniune a Consiliului pentru Pace de la Washington

De la sesizări ignorate la expunere publică

În cazul Hăpău–Paraschiv, Udrea susține că soluția de respingere a plângerii a fost motivată prin preluarea aproape integrală a argumentelor apărării, fără o analiză reală a fondului. A sesizat DNA și Inspecția Judiciară, însă fără rezultat. „Nimeni nu a vrut să verifice încercările repetate de repartizare din ECRIS. Era suficient un informatician”, afirmă el.

Fostul magistrat vorbește și despre o perioadă de „prigoană” ulterioară, cu controale, sesizări disciplinare și interceptări pe termen lung, inclusiv în spații de deliberare – o încălcare gravă a independenței justiției. „Singura soluție a fost să fac public. Atunci presiunea a început să cedeze”, explică Udrea, care a ales să vorbească deschis în emisiuni TV între 2013 și 2016.

În privința șanselor colonelului Paraschiv, Udrea admite că multe fapte sunt prescrise penal, dar susține că există încă mize juridice, inclusiv în civil. „Dacă se constată continuitatea faptelor, prescripția poate curge de la ultima acțiune. Totul depinde de voința Parchetului Militar”, conchide fostul judecător.

Interviul conturează imaginea unei justiții militare vulnerabile la influențe, în care regulile procedurale au fost, uneori, simple obstacole de ocolit. O radiografie incomodă a unei perioade despre care s-a vorbit prea puțin, dar ale cărei efecte se resimt și astăzi.