Ideea construirii unui metrou în București i-a aparținut lui Dimitrie Leonida, unul dintre cei mai mari inventatori români ai secolului al XX-lea. De atunci, harta metroului din Capitală a suferit numeroase modificări, unele dintre ele fiind cerute chiar de Nicolae Ceaușescu.

Ideea construirii unor linii de tren subteran a apărut încă din anii 1930. După 1950 a fost creat un memorandum tehnic privind construcția metroului din București, în cadrul Ministerului Căilor Ferate din acea vreme.

Primele proiecte de realizare a metroului bucureștean

În planul inițial al proiectului erau stipulate trei faze de construire a liniilor de metrou subteran, în baza a patru magistrale. Aceste patru linii legau centrul orașului de zonele limitrofe, după modelul metroului construit la Moscova.

Potrivit „Memoriului tehnic asupra construcției metroului în orașul București‟, inginerii doreau ca transportul în comun subteran „să facă legătura între centrele importante periferice, trecând prin centrul oraşului. Cele 4 trasee diametrale se vor intersecta în centrul oraşului la nivele diferite, realizându-se astfel, în plan, două triunghiuri cu vârf comun. La punctele de intersecţii se vor construi staţii de transbordare cu coridoare de legătură între aceste staţii‟, indica Memoriul privind construcția metroului din București.

Traseul liniilor de metrou din București, în anul 1953

În anul 1953 a fost elaborat traseul celor patru linii de metrou, după cum urmează:

1. Atelierele Griviţa (zona Chibrit-1 Mai)-Portul Bucureşti (actuala zonă Văcăreşti). Aceasta urma să aibă o lungime de 10, 7 km şi 10 staţii.

2. Diametrala Nord-Sud, între Parcul de Cultură şi Odihnă IV Stalin (Parcul Herăstrău, în zona Pieţei Presei) şi Comuna Progresul (actualul cartier Progresul). Aceasta urma să aibă o lungime de 13, 2 km şi 14 staţii.

3. Diametrala Est-Vest, de la Uzinele 23 August (actuala Faur) la Farbrica de Confecţiuni Gheorghe Gheorghiu Dej (zona Apaca), având o lungime de 11, 85 km şi fiind prevăzută cu 13 staţii.

4. Traseul diametral Colentina-Piaţa Rahovei. Linia pleca de la actualul Pod Colentina şi se oprea în zona actualei intersecţii dintre Calea Rahovei şi Antiaeriană. Magistrala dispunea de 10, 2 km şi 12 staţii.

Linie de centură închisă, în acord cu planul metroului de la Moscova

Asemănător liniei inelare de metrou actuale, vechiul proiect prevedea un astfel de traseu: „Pentru realizarea legăturilor directe între cele 8 raioane ale Capitalei, se prevede şi realizarea unei linii de centură inelară închisă, aşa cum s-a realizat şi la Moscova‟, consemna Meomoriul tehnic.

Mai mult, vechea hartă a metrolului, publicată pe Skyscrapercity.com, arată complet modificată față de planul inițial din anii 1950, din pricina intervențiilor lui Nicolae Ceaușescu. Pe lângă asta, magistrale precum Colentina-Rahova (proiecte de extindere a traseului subteran) își au originea în planul tehnic elaborat în anul 1953, conform Historia.ro.