Cristian Socol. Sursă foto: Captură video Youtube
Din cuprinsul articolului
Economistul Cristian Socol (PSD) a afirmat că măsurile de austeritate au început să afecteze negativ economia. Deși au fost aplicate tăieri bugetare și majorări de taxe, deficitul continuă să crească, veniturile fiscale sunt în scădere, iar nivelul investițiilor rămâne sub cel planificat. „In septembrie, deficitul lunar a fost de 16,1 miliarde lei față de 9,92 miliarde lei în luna august”, a scris acesta, într-o postare pe Facebook.
Deficitul bugetar, mai mare față de anul trecut
Cristian Socol a precizat că, în luna septembrie, prima în care pot fi observate efectele reale ale măsurilor de consolidare fiscală, deficitul bugetar a avut aceeași pondere în PIB ca anul trecut, dar a fost mai mare în valoare nominală cu 6,3 miliarde de lei.
Economistul a subliniat că această evoluție are loc „în ciuda” măsurilor de austeritate, care includ înghețarea salariilor și pensiilor, reducerea sporurilor și majorarea TVA-ului, a accizelor și a altor taxe, aplicate chiar și unor categorii vulnerabile, precum mamele, veteranii de război și persoanele cu venituri reduse.
El a adăugat că deficitul lunar din septembrie a ajuns la 16,1 miliarde de lei, o creștere semnificativă față de august, când s-a situat la 9,92 miliarde de lei.
Sursa foto: Pixabay
Cristian Socol: Veniturile fiscale totale sunt în scădere
Analiza arată că veniturile fiscale totale sunt în scădere. Dacă după opt luni creșterea anuală era de 11%, după nouă luni a coborât la 10,7%, ceea ce indică o încetinire a economiei.
Cristian Socol a subliniat că veniturile din TVA, principala sursă fiscală legată de consum, au avansat sub ritmul inflației, semn al reducerii bazei macroeconomice și al diminuării consumului intern. „La Veniturile nefiscale a ajutat încasarea impozitului pe profit de la BNR”, a mai spus acesta.
Cheltuielile, analizate de economist
La capitolul cheltuieli, Cristian Socol a arătat următoarele:
- cheltuielile de personal s-au redus ca pondere în PIB, dar sunt mai mari în valoare nominală cu 7,2 miliarde de lei față de anul trecut;
- cheltuielile pentru bunuri și servicii au crescut cu 7,4%, un ritm mai mic decât inflația;
- cheltuielile cu dobânzile au avansat, cu 50% mai mult față de aceeași perioadă din 2024, adică un plus de 13,3 miliarde de lei.
El a explicat că dobânzile se mențin la un nivel ridicat din cauza șocurilor externe, precum războiul din Ucraina, dar și a celor interne. Socol a amintit „salturile” din 2022 și 2024–2025, generate, potrivit lui, de incertitudinea politică și de mesajele alarmiste despre riscuri privind plata salariilor și pensiilor, o propagandă care, în opinia sa, „costă enorm”.
Investițiile bugetare, susținute de fondurile europene
Analiza arată că investițiile finanțate de la buget stagnează, iar singurul aport semnificativ vine din fondurile europene, care reprezintă 94% din creșterea totală a investițiilor.
Deși execuția bugetară după nouă luni indică o valoare de 82 de miliarde de lei, Cristian Socol a avertizat că doar 55% din suma prevăzută în buget și menținută la rectificare a fost realizată.
Economistul a afirmat că o reducere de 15–20 de miliarde de lei din investițiile anuale este, în aceste condiții, inevitabilă în ultimele luni ale anului.
Cristian Socol: „Pachetele de ajustare fiscal-bugetară nu se văd în încasări structurale”
„Motoarele creșterii economice sunt în cădere, iar pachetele de ajustare fiscal-bugetară nu se văd în încasări structurale mai mari la buget. Efectul contracționist al măsurilor asupra economiei reale este mai puternic”, a explicat Socol.
Economistul avertizează că România depinde de fondurile europene, care mențin investițiile la un nivel stabil. În lipsa acestora, economia ar fi stagnat. În același timp, bugetul se bazează în continuare mai mult pe taxarea muncii decât pe impozitarea capitalului.
„Cu toate măsurile de austeritate luate, cu toate creșterile de taxe și impozite, cu eliminarea facilităților fiscale și cu o cvasi stagnare a investițiilor făcute din buget, deficitul persistă ca pondere în PIB și este mai mare cu 6,3 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut”, a mai scris acesta.
În ceea ce privește soluțiile, Cristian Socol propune:
- aplicarea rapidă a unui program de relansare economică;
- raționalizarea cheltuielilor printr-o reformă structurală amplă;
- introducerea impozitării progresive;
- stabilirea unor criterii de performanță pentru ANAF, orientate spre reducerea evaziunii fiscale.
