Un exercițiu propagandistic al Chinei și Rusiei pe „Axa tulburării”

Am să încep cu câteva concluzii: prima este că summit-ul Xi–Putin din septembrie 2025, desfășurat în cadrul SCO, a simbolizat o solidaritate strategică între liderii Rusiei și Chinei, transmisă prin declarații comune, parade militare și participarea liderilor regionali — toate semne ale unei reconfigurări din ce în ce mai clare a echilibrului global de putere. La summit, Xi și Putin au reafirmat statutul de „prieteni vechi”, consolidând o aliniere strategică în fața unei prezențe occidentale tot mai agresive, așa cum au declarat cei doi.

A doua concluzie este că: Xi a denunțat explicit „comportamentul de intimidare” (în engleză, "bullying") al unor state neprecizate, colorând discursul summit-ului cu un mesaj anti-mentalitate de Război Rece și propunând o lume multipolară, regândită în jurul ONU. A treia concluzie este că prezența lui Kim a întărit ceea ce unele surse din Occident au numit o „Axă a tulburării” (Axis of Upheaval), sugerând o coaliție anti-occidentală în formare.

Pe scurt: summitul a fost mai puțin despre negocieri punctuale și mai mult despre imagine și mesaj strategic – o demonstrație de unitate între Moscova și Beijing și o încercare de a atrage alți parteneri într-o arhitectură mondială alternativă la cea dominată de SUA și Occident.

După eșecul bipolarismului și falimentul recent al unipolarismului, ce este atât de greu de acceptat la ideea unei lumi multipolare? Nu știu dar probabil că o vom experimenta. Ca să reiau o zicere a scriitoarei franceze de origine evreiască Anais Nin (1903–1977): „Nu vedem lucrurile așa cum sunt, ci așa cum suntem” (merită menționat că există și variante mai vechi ale acestei idei în tradiția filozofică și spirituală de exemplu, Talmudul are expresii similare). Cam așa vedem unii dintre noi lumea actuală și ne dăm mari savanți. Eu încerc doar să va explic. Atât și nimic mai mult.

Tianjin

Putin, omologii săi iranian şi turc Massoud Pezeshkian şi Recep Tayyip Erdogan, precum şi premierul indian Narendra Modi, fac parte dintre șefii de stat şi de guvern din Europa şi Asia care au ajuns, alături de responsabili din mai multe organizații internaționale şi regionale, la Summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), programat duminică 31 august şi luni 1 septembrie, în jurul președintelui chinez Xi Jinping, în marele oraș portuar Tianjin. Unii dintre participați, între care Putin şi Pezeshkian, au fost invitați să își prelungească șederea până miercuri 3 septembrie.

Comisia Europeană lansează AccelerateEU pentru a reduce dependența de combustibili fosili

Misterul celor 11 oameni de știință morți sau dispăruți: patru provin din același stat și au avut acces la informații nucleare

Ei au asistat și la demonstrațiile capabilităților militare ale gazdei, într-o defilare grandioasă la Beijing, marcând 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial şi de la victoria împotriva Japoniei.

Până și numele este schimbat, conflictul este redenumit Marele Război de Rezistență al Poporului Chinez împotriva Japonezilor. Aceasta este, desigur, o distorsiune: războiul de gherilă chinez nu ar fi învins niciodată armata de ocupație japoneză.

Mai mult, Beijingul ascunde faptul că principalii luptători împotriva invadatorilor japonezi au fost trupele naționaliste ale lui Chiang Kai-shek, aceleași care au purtat războiul împotriva comuniștilor lui Mao Zedong, pierdut în 1949, și care s-au refugiat în Taiwan. Moscova intră și ea în revizionismul istoric chinez: Beijingul trebuie să „treacă cu vederea” ambiguitățile lui Stalin, care a fost mult timp nesigur dacă să-l susțină pe Chiang sau pe Mao.

Al 25-lea Summit al Organizației de Cooperare Shanghai

Parada victoriei din 3 septembrie nu este singurul eveniment, poate nici cel mai important. În primul rând, Xi Jinping a prezidat cel de-al 25-lea Summit al Consiliului Șefilor de Stat al Organizației de Cooperare Shanghai (OCS) 2025.

Acest summit a avut loc pe 31 august și 1 septembrie în metropola Tianjin, cel mai apropiat port de Beijing din nordul Chinei.

A fost una dintre cele mai importante întâlniri diplomatice ale anului dintre șefii de stat și de guvern. OCS (fondată acum un sfert de secol, în 2001) este una dintre organizațiile cu care Republica Populară își țese rețeaua alianțelor, trasând hărțile noii ordini globale sino-centrice: se află alături de Inițiativa de Securitate Globală (GSI), BRICS și Inițiativa Belt and Road, pentru a le numi doar pe cele mai cunoscute.

Comparativ cu BRICS, OCS și inițiativa de securitate aferentă GSI sunt și mai marcate de hegemonia chineză. China a folosit platforma Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS) pentru a susține – în mijlocul unui haos geopolitic global – o nouă ordine economică și de securitate care să provoace efectiv Statele Unite.

Poze pentru mai multe cuvinte

O poză sugestivă a prieteniei chino-ruse este: Vladimir Putin stă lângă Xi Jinping în timp ce îi strânge mâna și amândoi privesc solemn spre cameră, purtând costum și cravată, în fața steagurilor rusești și chinezești, în timp ce imensa operă de artă care împodobește Marea Sală a Poporului poate fi văzută în spatele celor doi. Mass-media de stat rusă a distribuit fotografii cu întâlnirea dintre Xi Jinping și Vladimir Putin pentru discuții bilaterale la Beijing, marți Sputnik/Pool via Reuters.

Liderul rus Vladimir Putin a declarat că legăturile sale cu președintele chinez Xi Jinping sunt la un „nivel fără precedent”.

Putin l-a descris pe Xi ca pe un prieten drag iar mass-media de stat chineză a declarat că relațiile au fost exemplare. Rusia urmează să crească aprovizionarea cu gaze către China, în timp ce Beijingul va oferi călătorii fără vize rușilor în timpul unui proces de un an. Xi l-a primit și pe Kim Jong Un, liderul Coreei de Nord, într-o demonstrație care pare a fi de solidaritate cu ambii agresori din războiul din Ucraina. În luna mai, Xi a vizitat Moscova pentru a sărbători înfrângerea naziștilor de către Rusia.

Rusia și Coreea de Nord se bazează pe China pentru a-și consolida economiile, iar aceste întâlniri îi vor permite liderului chinez să semnaleze amploarea puterii și influenței sale - într-un moment în care Donald Trump încearcă să încheie un acord cu Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

La discuțiile de marți, din Marea Sală a Poporului, din vastul complex guvernamental Zhongnanhai, fostă grădină imperială, situată lângă Palatul Interzis, în districtul Xicheng/Beijing, Putin nu a făcut nicio referire explicită la războiul său din Ucraina, spunând doar că a discutat probleme de interes comun cu omologul său chinez. „Comunicarea noastră strânsă reflectă natura strategică a relațiilor Rusia-China, care se află la un nivel fără precedent”, a spus Putin.

Xi i-a spus lui Putin că „relațiile China-Rusia au rezistat testului schimbărilor internaționale” - adăugând că Beijingul este dispus să colaboreze cu Moscova pentru a „promova construirea unui sistem de guvernanță globală mai just și mai rezonabil”. Întâlnirile din această săptămână au loc într-un moment în care Xi încearcă să proiecteze puterea Beijingului pe scena internațională - nu doar ca a doua cea mai mare economie a lumii, ci și ca o forță diplomatică și militară importantă.

Xi a subliniat rolul Chinei ca partener comercial stabil, în timp ce tarifele impuse de președintele american Donald Trump au dat peste cap relațiile economice din întreaga lume.

Rusia speră că exporturile de gaze către China și alte țări vor înlocui veniturile pierdute după ce au fost impuse sancțiuni occidentale din cauza războiului său din Ucraina. Agențiile de știri rusești au relatat marți că, odată ce toate proiectele vor fi puse în funcțiune, volumul livrărilor de gaze prin conducte din Rusia către China se va ridica la 106 miliarde de metri cubi. Aceasta este încă mult sub ceea ce Rusia a trimis Uniunii Europene înainte de invazia la scară largă a Ucrainei (în 2021 Rusia exporta în Europa 150 de miliarde de metri cubi).

La   summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO), Xi și Putin au criticat guvernele occidentale în timp ce Putin a apărat ofensiva Rusiei în Ucraina și a învinuit Occidentul pentru declanșarea conflictului. Într-o aparentă referire voalată la SUA, Xi i-a îndemnat pe membrii SCO să „se opună gândirii specifice Războiului Rece, confruntării în blocuri și comportamentului de intimidare”. Putin a declarat că summitul - la care au participat și lideri mondiali din India, Iran și Pakistan - a pus bazele unui nou sistem care să înlocuiască „modelele eurocentrice și euro-atlantice învechite”.

Europa îngrijorată

Bruxellesul are o problemă cu Slovacia. Robert Fico, prim-ministrul slovac, a călătorit în China pentru a se alătura petrecerii președintelui Xi Jinping. După sosirea la Beijing, s-a întâlnit cu dictatorul rus Vladimir Putin, și i-a spus că Slovacia este „extrem de interesată de standardizarea relațiilor” cu Moscova, conform ASAP, a relatat Reuters.

Fico i-a mulțumit, de asemenea, lui Putin pentru siguranța și securitatea aprovizionării cu gaze pe care Slovacia le primește din Rusia. Să reaminti: Bruxelles-ul face presiuni pentru a pune capăt importurilor de combustibili fosili rusești din UE până la sfârșitul anului 2027 (dar Ungaria și Slovacia detestă planul). Când a fost întrebată dacă reprezintă UE în discuțiile sale cu Putin, purtătoarea de cuvânt pentru politică externă, Anitta Hipper, a declarat reporterilor la briefing-ul zilnic regulat al Comisiei Europene pur și simplu: „Nu”.

De fapt sunt mai multe probleme în curs de desfășurare. Comisarul  european al Slovaciei, Maros Sefcovic, s-a aflat în niște situații dificile în ultimele luni, fiind oficialul de la Bruxelles însărcinat cu încercarea de a încheia un acord comercial cu Trump.

Este corect să spunem că roadele muncii sale nu au fost bine primite, deși von der Leyen a primit o mare parte din vina publică pentru acordul Turnberry.

O scurtă paranteză de aducere aminte: istoria își va aminti probabil acordul comercial Turnberry dintre SUA și UE mai puțin pentru detaliile sale tehnice decât pentru ceea ce simbolizează: momentul în care Washingtonul a rescris deschis acordul comercial transatlantic. Departe de a fi o victorie pentru Bruxelles, acest acord concis de 19 puncte a codificat doar dezavantajele structurale cu care s-a confruntat blocul în negocierile comerciale anterioare.

Bazându-se pe înțelegerea la care s-a ajuns la complexul de golf Turnberry al președintelui american Trump în iulie - pe care liderii europeni au numit-o „o zi neagră” - acordul a impus un tarif de 15% pentru majoritatea exporturilor europene către SUA și oficializează un angajament de a aduce tarifele auto la același nivel, menținând în același timp taxele asupra industriei auto europene extrem de ridicate. Dar să continuăm.

Sefcovic provine din partidul lui Fico, dar a scăpat în mare măsură de toxicitatea cu care este reprezentat liderul său național.

Există semne că acest lucru s-ar putea schimba. Luni, Sefcovic a intervenit pentru a bloca un plan al Comisiei de a sancționa Google pentru practicile sale de publicitate în motoarele de căutare, pe fondul amenințărilor comerciale continue din partea lui Trump.

Acuzația, raportată pentru prima dată de MLex (MLex nu este o instituție a UE, ci o sursă privată de intelligence în materie de reglementări și politici publice, foarte influentă în Bruxelles și capitalele europene), este că Sefcovic a împins Bruxellesul să se ferească de a-și respecta regulile, pe fondul temerilor că Trump ar impune tarife mai mari ca represalii. Sefcovic și-a câștigat porecla de Domnul Reparații în oraș pentru că el era tipul la care von der Leyen a apelat atunci când avea nevoie de un operator de încredere pentru a se ocupa de o problemă dificilă, de la relațiile Brexit cu Marea Britanie până la acțiunile climatice. Oare se va gândi de două ori data viitoare?

Kim la Beijing

Liderul Coreei de Nord, Kim Jong Un, a participat, de asemenea, la parada militară de miercuri, într-o vizită istorică, după ce a trecut granița cu China cu trenul său special marți, 2 septembrie, dimineață. Este prima întâlnire internațională multilaterală a lui Kim.

De asemenea, este prima dată în decenii când un lider nord-coreean a participat la o paradă militară chineză - ultima dată când s-a întâmplat acest lucru a fost în 1959 când bunicul lui Kim, fondatorul Coreei de Nord, Kim Il-Sung, a participat la paradă. Beijingul nu a criticat războiul lui Putin și a fost acuzat de SUA și aliații săi că ajută efortul de război al Rusiei - lucru pe care Beijingul îl neagă - prin furnizarea de materiale cu dublă utilizare și achizițiile de petrol rusesc.

Kim a furnizat atât arme, cât și trupe pentru invazia rusă. Liderul nord-coreean Kim Jong Un și președintele rus Vladimir Putin au purtat discuții cu ușile închise mai bine de o oră, potrivit presei de stat ruse TASS. Kim, liderul nord-coreean, a sosit la Beijing într-un tren blindat datorită fricii sale de a zbura cu avionul.

Tatăl lui Kim, Kim Jong-il, evita și el avionul — se pare că avea frică de zbor (aviophobia), dar și el folosea trenul blindat. Bunicul său, Kim Il-sung, obișnuia de asemenea să folosească trenuri pentru deplasări importante. Astfel, trenul blindat a devenit un simbol al conducerii familiei Kim.

Trenul blindat nord-coreean este de fapt un palat pe șine: vagoane luxoase, săli de conferințe, dormitoare, săli de banchet, comunicații securizate. Se pot transporta ușor și gărzi de corp, echipamente și provizii pe termen lung, ceea ce ar fi mult mai complicat cu un avion. Trenul lung și blindat, însoțit de securitate, are un impact vizual puternic și este folosit pentru a proiecta imaginea de lider puternic și tradițional.

Putin își găsește o îmbrățișare tot mai mare pe scena globală

Când Vladimir Putin a participat la summitul anual al principalei organizații politice și de securitate a Eurasiei în urmă cu trei ani, președintele rus părea izolat și în pericol. Liderul Chinei și-a exprimat atunci îngrijorarea cu privire la invazia Ucrainei de către Putin.

Prim-ministrul Indiei a declarat în mod ostentativ: „Era de astăzi nu este a războiului”. Alți șefi de stat și-au lăsat omologul rus să lenevească singur înainte de întâlniri. Și pe câmpul de luptă din Ucraina, trupele Moscovei se prăbușeau în retragere. Acum, soarta Putin s-a schimbat - și la fel și lumea. În niciun loc nu a fost acest lucru mai evident ca în ultimele zile în ​​Tianjin, unde liderii statelor membre ale Organizației de Cooperare de la Shanghai, s-au întâlnit luni alături de șefi de stat din alte țări.

Putin și-a folosit scena pentru a da vina public pe Occident pentru războiul din Ucraina.

S-a ținut cu bucurie de mână cu prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, și a izbucnit în râsete când cei doi s-au alăturat unei întâlniri cu liderul chinez, Xi Jinping. Lideri din Iran, Nepal, Tadjikistan, Turcia și Vietnam l-au întâmpinat cu bucurie pe Putin în cadrul unor întâlniri private care au durat până la miezul nopții.

S-a simțit ca și cum războiul a fost acceptat în anumite moduri. E ca și cum ne-am întoarce la treabă și războiul nici măcar nu a fost prezent. Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei, a numit „surprinzător” faptul că în comunicatul final al summitului nu a menționat „cel mai mare război de agresiune din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace”, în ciuda faptului că s-a referit la „o serie de alte războaie, atacuri teroriste și evenimente din lume”.

Elefantul din camera cu porțelanuri

Elefantul din cameră a fost președintele Trump, care a contribuit la sfârșitul izolării lui Putin, atât prin primirea lui pe teritoriul american pentru prima dată într-un deceniu, cât și prin confruntarea cu lideri din Brazilia, India și Africa de Sud, apropiindu-i pe aceștia de Putin.

Relația lui Trump cu Modi s-a destrămat, deoarece New Delhi a rezistat presiunilor din partea Washingtonului de a-i acorda liderului american meritul de a pune capăt conflictului militar dintre India și Pakistan. Trump a impus tarife vamale Indiei ca răspuns, indicând orașul New Delhi pentru cumpărarea de petrol rusesc. Mesajul pe care părea să-l transmită Modi, după ce a petrecut 50 de minute de conversație în limuzina privată a lui Putin și după ce l-a îmbrățișat călduros pe liderul rus în public, a fost că India are și alte opțiuni.

Încă din primele zile ale războiului din Ucraina, Rusia și-a întreținut relațiile diplomatice cu națiuni din afara Occidentului, în special China, India și Turcia, care sunt surse vitale pentru economia Moscovei din timpul războiului. Totuși, primirea călduroasă a lui Putin a mers doar până la un punct.

Relațiile dintre multe țări europene și Moscova rămân într-un impas profund, temperând partenerii Rusiei care se bazează pe comerțul cu Europa.

Majoritatea nu au recunoscut revendicările teritoriale ale Rusiei sau nu au susținut în mod deschis războiul acesteia. Dar războaiele comerciale perturbatoare ale lui Trump și politica externă mercurială au creat o deschidere, deoarece  Putin și Xi se prezintă ca potențiali parteneri mai stabili.

Ministrul rus de externe, Serghei V. Lavrov, a prezentat summitul de la Tianjin un răspuns la ceea ce a numit eforturile Occidentului de a menține dominația prin tarife vamale și rolul principal al dolarului în comerțul internațional. Acum este clar, a declarat el pentru televiziunea de stat rusă, că „acești concurenți nu numai că au devenit mai puternici, dar în multe privințe sunt deja înaintea Occidentului istoric colectiv”.

Parada de la Beijing

Xi Jinping și Vladimir Putin și-au continuat relația ”amoroasă” în China, acum alături de Kim Jong Un. Cei trei au mers umăr la umăr până la o platformă de vizionare pentru a urmări parada de Ziua Victoriei. Parada a început cu un salut de artilerie cu 80 de tunuri pentru a marca 80 de ani de la sfârșitul războiului.

Xi, care este și comandantul armatei, el fiind președintele Comisiei Militare Centrale, a ținut un scurt discurs în care a cerut eradicarea rădăcinilor războiului - înainte de a adăuga: „Poporul chinez este un popor care nu se teme de violență și este independent și puternic.” Xi, în remarcile sale, nu a menționat America pe nume, dar și-a exprimat recunoștința față de țările străine care au ajutat China să reziste invaziei japoneze. Înainte de a începe marșul trupelor, Xi a traversat pe lângă formațiunile de-a lungul bulevardului Changan din centrul Beijingului, într-o limuzină neagră în stil clasic.

S-a ridicat printr-o deschidere în acoperiș, cu patru microfoane aliniate în fața lui, și a salutat flancurile trupelor în timp ce trecea pe lângă ele și rânduri de rachete și vehicule militare.

Aceștia au strigat motto-uri la unison, cum ar fi „Servim poporul”. Parada a prezentat rachete, avioane de vânătoare moderne și alte dispozitive militare puternice, în timp ce China încearcă să exercite o influență mai mare pe scena globală.

O parte din echipamentul militar a fost expus publicului pentru prima dată. Parada militară din 3 septembrie 2025 a evidențiat atât capacitatea nucleară completă a Chinei, cât și progresele în tehnologia hipersonică, drone autonome, apărare anti-dronă, război cibernetic și avans tehnologic în forțele aeriene și terestre. A reprezentat un mesaj clar de putere militară modernă și tehnologică. Pentru cei interesați am să enumăr câteva dintre echipamentele prezentate la paradă.

Principalele echipamente militare prezentate

1. Triada nucleară

   – pentru prima dată public. Rachete nucleare lansate de pe sol (land‑based): Dongfeng‑61, Dongfeng‑31, Dongfeng‑5C (acestea din urmă cu focoase multiple); Intercontinental Ballistic Missile lansată de pe submarine: JL‑3 (Julang‑3); Rachetă aeropurtată: Jinglei‑1. Acestea marchează o expunere publică fără precedent a capacității nucleare pe toate cele trei “căi” de livrare ale Chinei

2. Rachete hipersonice și croazieră: modele de rachete hipersonice și de croazieră expuse, precum Yingji‑19, Yingji‑17, Yingji‑20, Changjian‑20A, Yingji‑18C, Changjian‑1000, Yingji‑21, Dongfeng‑17, Dongfeng‑26D. Acestea reflectă capacități moderne, all‑weather (pe orice vreme)
3. Sisteme anti-dronă – triadă completă: include componente care utilizează laser, componente care utilizează microunde de mare putere și rachete‑tun pentru neutralizarea dronelor – o “triadă” anti‑dronă completă
4. Drone și sisteme autonome: dronă subacvatică de tip AJX002, asemănătoare unui submarin compact; drone aeriene și subacvatice diverse, utilizate pentru recunoaștere și atac, inclusiv elicoptere nepilotate lansate de navă.
5. Aviație și elicoptere: escadrile de avioane de luptă și bombardiere au efectuat zboruri sincronizate, unele generând dungi colorate de fum.
6. Unități terestre moderne: unități tradiționale (infanterie, marina, armata) plus noi formațiuni precum unitatea de spațiu cibernetic, specializată în securitate informatică
7. Alte sisteme de armament și vehicule: prezență impresionantă de blindate (cu modele ca Tipe‑99 sau ZTZ-99 (dezvoltat de Norinco – China North Industries Corporation) este principalul tanc de luptă (MBT – Main Battle Tank) modern al Armatei Populare de Eliberare (PLA) a Chinei (protecție: blindaj compozit + ERA (Explosive Reactive Armor) + sisteme de protecție activă la unele versiuni; sistem de control al focului modern, senzori laser pentru avertizare, capabil să concureze cu tancuri occidentale precum Leopard 2 sau M1 Abrams).

Salutări călduroase conspiratorilor!

„Fie ca președintele Xi și minunatul popor al Chinei să aibă o zi de sărbătoare minunată și durabilă”, a declarat Donald Trump într-o postare pe Truth Social, la începutul festivităților de la Beijing. El a adăugat: „Vă rog să transmiteți cele mai călduroase salutări lui Vladimir Putin și lui Kim Jong Un, în timp ce conspirați împotriva Statelor Unite ale Americii.” Anterior, Trump își exprimase dezaprobarea față de eșecul lui Putin de a continua discuțiile despre un plan de pace cu Ucraina.

Vorbind marți la emisiunea radio a lui Scott Jennings, Trump a declarat că este „foarte dezamăgit de președintele Putin”. „Mii de oameni mor. Nu sunt americani care mor, ci sunt ruși și sunt ucraineni, și sunt mii și este un război care nu are sens”, a spus Trump. Va face el cu adevărat ceva? Un Trump, cu o voce evident obosită, și-a dat propria promisiune vagă de a „face ceva pentru a ajuta oamenii să trăiască”. Nu uitați, în iulie, el a amenințat că va impune tarife „foarte severe” împotriva Rusiei dacă Putin nu ajungea la un acord de pace.

Post Scriptum:

Nu închei acesta articol fără să va prezint ”Noua teorie a securității lui Xi”. Pentru a înțelege gândirea lui Xi și mesajul pe care acesta îl transmite restului lumii la acest summit, organul Partidului Comunist Chinez, Cotidianul Poporului, este o lectură obligatorie.

În special, un articol intitulat „Noua teorie a securității a lui Xi”, scris de Liu Xuelian de la Universitatea Jilin, susține că Inițiativa de Securitate Globală (GSI) nu este doar o propunere politică, ci o teorie adevărată. Aceasta contestă doctrinele occidentale ale relațiilor internaționale, cum ar fi realismul (sau realpolitik) și liberalismul. Oferă o viziune asupra ascensiunii Chinei: ca putere globală și va fi fundamental diferită de hegemonii trecutului. Inițiativa de Securitate Globală (GSI), explică teoreticianul gândirii lui Xi, este „o inovație sistemică: gândirea tradițională este centrată pe stat, în timp ce securitatea noastră globală privește umanitatea ca întreg.

Este manifestarea unei viziuni holistice asupra lumii şi reprezintă o transformare fundamentală a paradigmei teoretice.

” Doctrina lui Xi, continuă el, „depășește teoria realistă occidentală, conform căreia securitatea este adversă și cu sumă nulă; în schimb, afirmă principiul indivizibilității securității...Astfel, atunci când puterea unei țări - în special puterea sa militară - crește, aceasta provoacă reacții ale altora prin măsuri de precauție sau prin curse ale înarmărilor, dând naștere unor dileme în materie de securitate.

Atunci când un stat nu are suficientă putere pentru a-și asigura propria securitate, acesta recurge adesea la alianțe militare, care sunt exclusive și îndreptate împotriva unor terțe părți. Acest lucru exacerbează diviziunile și conflictele din comunitatea internațională. În schimb, principiul chinezesc al securității indivizibile respinge logica selectivă și împinge guvernanța globală să treacă de la fragmentare, la integrare sistemică.”

Deși actualizată din punctul de vedere al limbajului, doctrina pe care Xi o oferă Restului Lumii, sau Marelui Sud Global, este identică cu propaganda pe care predecesorii săi o răspândesc de zeci de ani.

Nu este un răspuns specific pentru Donald Trump.  Conceptele de bază ale acestei viziuni anti-occidentale au început să fie lansate la începutul mileniului, în timpul președințiilor lui George W. Bush și Barack Obama. De atunci, Partidul Comunist a răspândit în restul Lumii, în forumuri precum BRICS și SCO, conceptul că China „este o putere pașnică, care nu a practicat niciodată colonialismul alb, nu invadează și nu duce războaie”, acuzând în același timp America de „reînvierea ostilităților Războiului Rece”.

Țările vecine știu însă că realitatea este foarte diferită. Pentru a ne limita la trecutul său recent: China a participat la agresiunea unilaterală împotriva Coreei de Sud (1950-53), a atacat India (1962), a invadat Vietnamul (1979), și-a dezlănțuit forțele armate împotriva propriilor civili lipsiți de apărare (Beijing 1989), a reprimat revolte etnice în regiuni istoric non-chineze cu intervenție militară (Tibet, Xinjiang, 2008-2009) și a călcat în picioare angajamentele asumate cu privire la autonomia Hong Kong-ului (2019-2021).

Adevărata gândire a Chinei despre vecinii săi a fost dezvăluită în 2010 de către o figură importantă de atunci în politica externă, diplomatul Yang Jiechi, la un summit din Singapore, unde a fost criticat pentru incursiunile brutale ale marinei chineze în statele vecine, el a răspuns:

„China este o țară mare, iar alte țări sunt mici, aceasta este realitatea”. Acest limbaj amintește de o tradiție milenară. China imperială – pe lângă faptul că s-a distins prin cuceriri coloniale, la fel ca imperiile europene, a privit întotdeauna relațiile internaționale în termeni ierarhici. Vecinii mai mici nu aveau nimic de temut dacă se comportau ca tributari, vasali, aduceau omagiu superiorității chineze și plăteau impozite. Însă istoria nu contează; ceea ce se desfășoară în aceste zile este disponibilitatea Marelui Sud Global de a legitima narațiunea lui Xi.

Pe scurt (pentru cei care nu au răbdare sa citească sau să ascute materialul):

1. Consolidarea parteneriatului strategic Rusia–China

   • Întâlnirea a confirmat că Beijing și Moscova își văd relația ca pe una de „alianță fără limite”.
   • Putin a subliniat recunoștința pentru sprijinul Chinei, mai ales în contextul izolării internaționale a Rusiei din cauza războiului din Ucraina.
   • Xi a reafirmat susținerea pentru o „ordine internațională mai dreaptă”, sugerând că ambele țări se poziționează ca o contrapondere la influența Statelor Unite și a aliaților occidentali.

2. Proiect de „ordine mondială alternativă”

   • Prin intermediul Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO), liderii au promovat ideea unei lumi multipolare, fără dominația unui singur bloc de putere.
   • Declarațiile lui Xi despre „oprirea comportamentului de intimidare” au fost interpretate ca o critică directă la adresa Washingtonului și a politicilor sale externe.
   • Prezența lui Kim Jong Un și a altor lideri din Asia Centrală și Orientul Mijlociu a arătat intenția de a extinde cooperarea dintre state care contestă ordinea liberală globală.

 Implicații geopolitice

• Crearea unui front anti-occidental: China și Rusia încearcă să coaguleze un bloc de state care să contrabalanseze SUA, UE și aliații lor.
• Reconfigurarea alianțelor: Prezența liderilor din Asia Centrală, dar și a Coreei de Nord, arată o tentativă de a construi un nucleu de „solidaritate” între regimuri autoritare sau semi-autoritare.
• Tensiuni sporite cu Occidentul: Discursul lui Xi despre „bullying” și mesajele lui Putin consolidează narativul conform căruia Vestul încearcă să domine scena globală, iar Estul oferă o alternativă.
• Semnal pentru țările neutre: Prin organizarea acestui summit la Tianjin și prin fastul paradei militare, China și Rusia transmit un mesaj de putere și stabilitate, încercând să atragă țările indecise între cele două blocuri geopolitice.