Referendum în Elveția. Alegătorii au respins limitarea populației la 10 milioane. Update

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Update ora 22.55. Majoritatea alegătorilor din Elveția au respins, duminică, inițiativa susținută de dreapta radicală privind limitarea populației la maximum 10 milioane de locuitori. Referendumul a mobilizat un număr mare de votanți, iar rezultatul a fost primit cu satisfacție de autorități, mediul de afaceri, sindicate și principalele formațiuni politice, care avertizaseră asupra efectelor economice și politice ale unei eventuale aprobări.

Referendumul privind imigrația a fost respins de alegătorii din Elveția

Inițiativa propusă de Uniunea Democratică de Centru (UDC) urmărea limitarea populației rezidente permanente a Elveției la cel mult 10 milioane de locuitori până în anul 2050. Potrivit rezultatelor oficiale, peste 54% dintre alegători au votat împotriva acestei măsuri. Propunerea a fost respinsă și de majoritatea cantoanelor. Cele mai ridicate procente ale votului negativ au fost înregistrate în Basel-Stadt, Neuchâtel și Geneva.

După anunțarea rezultatelor, ministrul elvețian al Justiției și Poliției, Beat Jans, a comentat decizia electoratului.

„Prin decizia de astăzi, cetăţenii au dat un semnal de stabilitate, deschidere şi fiabilitate”, a declarat ministrul elveţian al sustiţiei şi poliţiei, Beat Jans, într-o conferinţă de presă.

Relațiile cu Uniunea Europeană au fost una dintre mizele votului

Înaintea referendumului, numeroși reprezentanți ai mediului politic și economic au avertizat că aprobarea inițiativei ar fi putut afecta relațiile dintre Elveția și Uniunea Europeană, principalul său partener comercial.

În prezent, Elveția are aproximativ 9,5 milioane de locuitori, iar persoanele de origine străină reprezintă mai mult de un sfert din populația țării.

Potrivit prevederilor inițiativei, dacă populația ar fi depășit pragul de 10 milioane înainte de 2050, autoritățile elvețiene ar fi fost obligate să renunțe la acordul privind libera circulație a persoanelor cu Uniunea Europeană. Alte acorduri bilaterale importante în domenii precum azilul și securitatea ar fi fost, de asemenea, afectate.

uniunea europeana / sursa foto: dreamstime.com

Sindicatele și partidele de stânga salută rezultatul

După închiderea urnelor, mai multe organizații și partide au reacționat favorabil la respingerea inițiativei. Uniunea Sindicală Elvețiană a transmis că votul reprezintă un refuz al politicilor antiimigrație promovate de UDC.

„Prin respingerea iniţiativei UDC, populaţia elveţiană a spus nu izolaţionismului şi xenofobiei. Acest «nu» exprimă refuzul clar al unei întoarceri înapoi către vremuri sumbre, marcate de statutul de muncitor sezonier şi de privarea de drepturi a anumitor persoane”, a reacţionat Uniunea Sindicală Elveţiană.

Și reprezentanții Verzilor au salutat rezultatul scrutinului, apreciind că alegătorii au respins o măsură pe care au considerat-o excesivă. La rândul său, deputatul socialist Benoît Gaillard a afirmat: „Sunt liniştit. Această iniţiativă punea în practică o politică a ţapului ispăşitor”.

Dreapta radicală consideră că mesajul privind imigrația rămâne puternic

Deși inițiativa a fost respinsă, liderii UDC susțin că procentul obținut demonstrează existența unei preocupări semnificative în societate față de fenomenul imigrației.

„Este o duminică dezamăgitoare pentru noi, dar şi pentru întreaga Elveţie”, a declarat liderul UDC, Marcel Dettling.

Thomas Aeschi, liderul grupului parlamentar al formațiunii, a apreciat că rezultatul transmite totuși un semnal important.

„Este un mesaj foarte puternic” care arată că „o mare parte a populaţiei elveţiene nu doreşte ca imigraţia, aşa cum o cunoaştem astăzi, să continue”, a declarat acesta pentru AFP.

Participare ridicată și un al doilea referendum aprobat

Referendumul a înregistrat o participare de aproape 59%, peste media obișnuită a ultimilor ani. Politologul Pascal Sciarini, de la Universitatea din Geneva, a explicat că interesul crescut s-a datorat atât dezbaterii privind imigrația, cât și implicațiilor asupra relației dintre Elveția și Uniunea Europeană.

În aceeași zi, alegătorii elvețieni au aprobat și o reformă care înăsprește condițiile de acces la serviciul civil, măsură susținută de guvern în contextul consolidării capacităților militare din Europa.

Autoritățile consideră că modificarea este necesară pentru menținerea efectivelor armatei, în timp ce formațiunile de stânga au avertizat că noua legislație ar putea afecta pe termen lung alternativa civilă la serviciul militar obligatoriu.

Referendum în Elveția. Cetățenii elvețieni sunt chemați duminică la urne pentru a decide asupra unei inițiative populare care urmărește limitarea creșterii populației prin reducerea imigrației și asupra unui proiect susținut de guvern pentru înăsprirea condițiilor de acces la serviciul civil. Rezultatele sunt așteptate după-amiaza, după închiderea secțiilor de votare, potrivit AFP.

În Elveția, majoritatea alegătorilor își exprimă opțiunea prin vot anticipat prin corespondență. Secțiile de votare sunt deschise doar câteva ore, ultimele urmând să se închidă la prânz. Potrivit sondajelor publicate săptămâna trecută, ambele consultări populare se anunță echilibrate. Totuși, în cazul inițiativei privind imigrația, tabăra care se opune propunerii pare să beneficieze de un ușor avantaj.

Referendum în Elveția.  Inițiativa propune limitarea populației

Propunerea este susținută de Uniunea Democratică de Centru (UDC), formațiune de dreapta radicală și cel mai mare partid politic din Elveția. În condițiile în care persoanele de origine străină reprezintă peste un sfert din populația țării, inițiativa urmărește limitarea imigrației astfel încât populația rezidentă permanentă să nu depășească 10 milioane de locuitori până în anul 2050. În prezent, Elveția are aproximativ 9,5 milioane de locuitori.

Dacă acest prag va fi depășit, autoritățile elvețiene ar urma să denunțe acordul de liberă circulație a persoanelor cu Uniunea Europeană în termen de doi ani. Totodată, ar putea fi anulate și alte acorduri bilaterale referitoare la azil și securitate.

Susținătorii inițiativei invocă mai multe probleme pe care le asociază creșterii populației, printre care lipsa locuințelor, majorarea chiriilor, extinderea zonelor construite, ambuteiajele, aglomerarea transportului feroviar, creșterea criminalității, presiunile asupra sistemului de sănătate și scăderea calității învățământului.

„Elveţia este o ţară mică care nu se poate extinde” şi noi „nu vrem să primim întreaga Europă şi toată mizeria lumii”, a declarat pentru AFP Yvan Pahud, deputat al UDC.

militar elvetia / sursa foto: dreamstime.com

Guvernul din Elveția avertizează asupra efectelor unui vot favorabil

Inițiativa este respinsă de guvern, de principalele partide politice, de Parlament, de sindicate și de organizațiile patronale. Pentru a fi adoptată, propunerea trebuie să obțină atât majoritatea voturilor exprimate la nivel național, cât și majoritatea celor 26 de cantoane. Potrivit guvernului, inițiativa „ameninţă prosperitatea, buna funcţionare a societăţii, securitatea internă şi tradiţia umanitară a Elveţiei”.

Autoritățile avertizează că adoptarea măsurii ar putea afecta relațiile dintre Elveția și Uniunea Europeană, principalul partener comercial al țării. Deși nu este stat membru al UE, Elveția are legături economice strânse cu blocul comunitar.

„Pe 14 iunie, Elveţia se va confrunta cu propriul Brexit. În cazul unui vot pozitiv, ne-am trezi izolaţi”, a afirmat ministrul elvețian al Justiției și Poliției, Beat Jans, pentru Tribune de Genève.

Un nou referendum privind serviciul civil

În aceeași zi, alegătorii se pronunță și asupra unui proiect de lege care urmărește înăsprirea condițiilor de acces la serviciul civil. Inițiativa apare într-un context marcat de războiul din Ucraina și de tensiunile geopolitice care au determinat numeroase state să își întărească forțele armate.

Stânga, care a inițiat referendumul, consideră că reforma este „periculoasă” și apreciază că, pe termen lung, aceasta ar putea conduce la dispariția serviciului civil ca alternativă la serviciul militar.

Conform unui sondaj realizat de institutul gfs.bern și publicat săptămâna trecută, cele două tabere sunt aproape la egalitate. Astfel, 48% dintre persoanele intervievate susțin înăsprirea condițiilor de acces la serviciul civil, în timp ce 46% se declară împotrivă.

De ce vrea guvernul modificarea regulilor privind serviciul civil

Elveția menține serviciul militar obligatoriu pentru bărbați printr-un sistem de miliție. Recruții, coordonați de câteva mii de militari profesioniști, urmează de regulă o pregătire inițială de 18 săptămâni, după care participă periodic la exerciții și sesiuni de instruire timp de nouă ani.

Din anul 1996, persoanele care invocă motive de conștiință au posibilitatea de a efectua serviciul civil în locul celui militar.

Situația s-a schimbat însă după anul 2009, când a fost desființată comisia care verifica autenticitatea „conflictului de conştiinţă” invocat de cei care solicitau această alternativă.

De atunci, numărul persoanelor care aleg serviciul civil a crescut semnificativ, evoluție pe care guvernul o consideră problematică și care stă la baza proiectului de reformă supus votului popular