vot elvetia / sursa foto: dreamstime.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Referendum în Elveția. Cetățenii elvețieni sunt chemați duminică la urne pentru a decide asupra unei inițiative populare care urmărește limitarea creșterii populației prin reducerea imigrației și asupra unui proiect susținut de guvern pentru înăsprirea condițiilor de acces la serviciul civil. Rezultatele sunt așteptate după-amiaza, după închiderea secțiilor de votare, potrivit AFP.
În Elveția, majoritatea alegătorilor își exprimă opțiunea prin vot anticipat prin corespondență. Secțiile de votare sunt deschise doar câteva ore, ultimele urmând să se închidă la prânz. Potrivit sondajelor publicate săptămâna trecută, ambele consultări populare se anunță echilibrate. Totuși, în cazul inițiativei privind imigrația, tabăra care se opune propunerii pare să beneficieze de un ușor avantaj.
Referendum în Elveția. Inițiativa propune limitarea populației
Propunerea este susținută de Uniunea Democratică de Centru (UDC), formațiune de dreapta radicală și cel mai mare partid politic din Elveția. În condițiile în care persoanele de origine străină reprezintă peste un sfert din populația țării, inițiativa urmărește limitarea imigrației astfel încât populația rezidentă permanentă să nu depășească 10 milioane de locuitori până în anul 2050. În prezent, Elveția are aproximativ 9,5 milioane de locuitori.
Dacă acest prag va fi depășit, autoritățile elvețiene ar urma să denunțe acordul de liberă circulație a persoanelor cu Uniunea Europeană în termen de doi ani. Totodată, ar putea fi anulate și alte acorduri bilaterale referitoare la azil și securitate.
Susținătorii inițiativei invocă mai multe probleme pe care le asociază creșterii populației, printre care lipsa locuințelor, majorarea chiriilor, extinderea zonelor construite, ambuteiajele, aglomerarea transportului feroviar, creșterea criminalității, presiunile asupra sistemului de sănătate și scăderea calității învățământului.
„Elveţia este o ţară mică care nu se poate extinde” şi noi „nu vrem să primim întreaga Europă şi toată mizeria lumii”, a declarat pentru AFP Yvan Pahud, deputat al UDC.
militar elvetia / sursa foto: dreamstime.com
Guvernul din Elveția avertizează asupra efectelor unui vot favorabil
Inițiativa este respinsă de guvern, de principalele partide politice, de Parlament, de sindicate și de organizațiile patronale. Pentru a fi adoptată, propunerea trebuie să obțină atât majoritatea voturilor exprimate la nivel național, cât și majoritatea celor 26 de cantoane. Potrivit guvernului, inițiativa „ameninţă prosperitatea, buna funcţionare a societăţii, securitatea internă şi tradiţia umanitară a Elveţiei”.
Autoritățile avertizează că adoptarea măsurii ar putea afecta relațiile dintre Elveția și Uniunea Europeană, principalul partener comercial al țării. Deși nu este stat membru al UE, Elveția are legături economice strânse cu blocul comunitar.
„Pe 14 iunie, Elveţia se va confrunta cu propriul Brexit. În cazul unui vot pozitiv, ne-am trezi izolaţi”, a afirmat ministrul elvețian al Justiției și Poliției, Beat Jans, pentru Tribune de Genève.
Un nou referendum privind serviciul civil
În aceeași zi, alegătorii se pronunță și asupra unui proiect de lege care urmărește înăsprirea condițiilor de acces la serviciul civil. Inițiativa apare într-un context marcat de războiul din Ucraina și de tensiunile geopolitice care au determinat numeroase state să își întărească forțele armate.
Stânga, care a inițiat referendumul, consideră că reforma este „periculoasă” și apreciază că, pe termen lung, aceasta ar putea conduce la dispariția serviciului civil ca alternativă la serviciul militar.
Conform unui sondaj realizat de institutul gfs.bern și publicat săptămâna trecută, cele două tabere sunt aproape la egalitate. Astfel, 48% dintre persoanele intervievate susțin înăsprirea condițiilor de acces la serviciul civil, în timp ce 46% se declară împotrivă.
De ce vrea guvernul modificarea regulilor privind serviciul civil
Elveția menține serviciul militar obligatoriu pentru bărbați printr-un sistem de miliție. Recruții, coordonați de câteva mii de militari profesioniști, urmează de regulă o pregătire inițială de 18 săptămâni, după care participă periodic la exerciții și sesiuni de instruire timp de nouă ani.
Din anul 1996, persoanele care invocă motive de conștiință au posibilitatea de a efectua serviciul civil în locul celui militar.
Situația s-a schimbat însă după anul 2009, când a fost desființată comisia care verifica autenticitatea „conflictului de conştiinţă” invocat de cei care solicitau această alternativă.
De atunci, numărul persoanelor care aleg serviciul civil a crescut semnificativ, evoluție pe care guvernul o consideră problematică și care stă la baza proiectului de reformă supus votului popular
Recomandările noastre
