Invitatii EVZ
China și-a arătat "mușchii" printr-o paradă militară cu arme de ultimă generație. Ce mesaj ironic a transmis Donald Trump
China și parada militară. sursa: Xinhua
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
China și-a etalat miercuri, 3 septembrie, puterea militară în creștere și apropierea de adversarii Washingtonului printr-o paradă amplă la Beijing. Menită să-l proiecteze pe liderul Xi Jinping drept purtătorul de stindard al unei „noi ordini globale”. Totul cu prilejul marcării a 80 de ani de la capitularea Japoniei în al Doilea Război Mondial, scrie Wall Street Journal.
Flancat de lideri din 26 de țări — între care președintele Rusiei, Vladimir Putin, și liderul nord-coreean Kim Jong Un — Xi a trecut în revistă, la Tiananmen, formații de trupe care au defilat la pas . Fără a mai face un secret din asta, a supravegheat o procesiune de tehnică militară de ultimă generație, de la rachete hipersonice cu capacitate nucleară la platforme autonome de luptă, capabile să extindă proiecția de forță a Chinei mult dincolo de granițe.
Au defilat unități terestre, navale și aeriene, forțe de rachete strategice și o componentă dedicată războiului cibernetic. Peste 10.000 de militari și sute de echipamente au participat la parada de pe bulevardul Chang’an, în timp ce formații de avioane de vânătoare, bombardiere și elicoptere au survolat centrul capitalei.
China și-a etalat lansatoarele de rachete. sursa: xinhua
China ironizată de Donald Trump
„Poporul chinez a adus contribuții majore la salvarea civilizației umane și la apărarea păcii mondiale, cu sacrificii uriașe”, a spus Xi în discursul ținut pe Poarta Păcii Cerești. „Marea renaștere a națiunii chineze este de neoprit!” Prezența lui Putin și Kim, care au urcat alături de liderul chinez pe tribună, a accentuat mesajul geopolitic al evenimentului și avertismentul implicit adresat Statelor Unite și Europei.
În timp ce parada se desfășura, fostul președinte american Donald Trump a publicat pe rețeaua Truth Social un mesaj de felicitare cu accente ironice: i-a urat lui Xi și poporului chinez „o zi de sărbătoare grozavă și de durată”, adăugând: „Vă rog transmiteți cele mai calde salutări ale mele lui Vladimir Putin și lui Kim Jong Un, în timp ce complotați împotriva Statelor Unite ale Americii.”
Obiectivele de imagine ale demonstrației militare
Pentru publicul intern, obiectivul este „să mobilizeze mândria națională, să prezinte Partidul Comunist drept garant al suveranității Chinei și să etaleze armata în care Xi a investit atât de mult”, a explicat Daniel Russel, fost oficial de rang înalt al Departamentului de Stat, în prezent la Asia Society Policy Institute. Parada a avut loc pe fondul unei campanii extinse de epurări în rândul comandanților militari și al executivilor din industria de apărare, alimentând întrebări despre pregătirea de luptă a forțelor armate.
Capitala a fost împodobită pentru eveniment cu peste 200.000 de stegulețe și aranjamente florale, în timp ce garda paramilitară a patrulat podurile, iar traficul a fost strict restricționat, în cadrul unor măsuri de securitate sporite. Spre deosebire de paradele precedente, organizate în perioade de creștere economică robustă, momentul actual este marcat de provocări serioase pentru Beijing: șomaj ridicat în rândul tinerilor, datorii în creștere și o criză prelungită pe piața imobiliară.
Pe plan extern, defilarea a ilustrat influența regională tot mai mare a Chinei, într-un context de tensiuni comerciale globale. Numeroși lideri din Asia de Sud-Est și Asia Centrală au asistat la ceremonii, iar la începutul săptămânii Xi și-a afișat relațiile apropiate cu Putin și cu alți lideri, între care președintele iranian Masoud Pezeshkian, în portul chinez Tianjin, la un summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai. Kim Jong Un a sosit la Beijing marți.
China a făcut o demonstrație de forță. sursa: Xinhua
Discursul oficial, simbol al aspirațiilor de putere
Discursul oficial a legat festivitățile de narațiunea istorică în care Partidul Comunist își atribuie un rol central în înfrângerea Japoniei și în edificarea ordinii internaționale postbelice — un contrapunct la portretizarea Chinei, în capitalele occidentale, drept o amenințare la adresa stabilității globale. Criticii occidentali invocă, între altele, sprijinul acordat Moscovei în războiul din Ucraina.
Sub Xi, bugetul apărării s-a aproximativ dublat în ultimul deceniu, până în jurul a 250 de miliarde de dolari, în timp ce arsenalul nuclear ar fi crescut de peste două ori, iar flota navală a Chinei este acum cea mai mare din lume ca număr de nave. Marina se pregătește să introducă în serviciu un nou portavion dotat, în premieră, cu catapultă electromagnetică, permițând lansarea de aeronave mai grele — un pas care reduce treptat ecartul tehnologic față de SUA. Cu toate acestea, rămâne o necunoscută cum s-ar comporta armata chineză într-un conflict real: nu a mai purtat un război de amploare din 1979.
Occidentul, slab reprezentat
„Parada nu ne spune dacă aceste sisteme pot fi integrate și operate eficient, dacă militarii sunt instruiți adecvat și dacă sunt conduși de ofițeri capabili să se adapteze haosului și complexităților războiului modern”, a comentat Drew Thompson, cercetător la S. Rajaratnam School of International Studies din Singapore, citat de WSJ
Absența majorității liderilor occidentali — inclusiv a SUA și Marii Britanii, doi dintre principalii aliați din cel de-al Doilea Război Mondial — a fost evidentă. Beijingul a transmis însă că mesajul central este unul de unitate internă și de „sacrificiu național”, menit să inspire generațiile actuale să susțină „renașterea” promovată de Xi. „Astăzi, omenirea se confruntă cu alegerea între pace și război, dialog și confruntare, câștig-câștig sau joc cu sumă zero”, a spus liderul chinez, purtând un costum Mao gri. „Poporul chinez stă ferm de partea corectă a istoriei.”
Pentru observatori, spectacolul de la Beijing a fost și un memento al ambițiilor lui Xi de a transforma China într-o putere militară de prim rang, capabilă să-și protejeze interesele globale, să concureze cu SUA pentru supremație strategică și — după cum avertizează unii analiști — să creeze premisele unei eventuale acțiuni asupra Taiwanului, insula autoguvernată pe care Beijingul o revendică.
