Tinerii români care vor să se înroleze în armată vor primi 27.000 de lei din partea statului român

Sursa foto: Ministerul Apărării

România a făcut o alegere strategică clară în materie de apărare: în locul revenirii la serviciul militar obligatoriu, autoritățile au optat pentru introducerea serviciului militar voluntar, un mecanism gândit să refacă, treptat, rezerva Armatei Române, afectată de îmbătrânire după suspendarea stagiului obligatoriu în 2007.

Noua formulă intră în vigoare începând cu 2026 și mizează pe recrutarea de tineri, bărbați și femei, care să fie pregătiți intensiv timp de patru luni.

Proiectul de lege a fost semnat de fostul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, și modifică legislația privind pregătirea populației pentru apărarea patriei.

Miza nu este doar numerică, ci una structurală: schimbarea profilului rezervei, în prezent dominată de persoane care au efectuat stagiul militar înainte de 2007 sau de foști militari profesioniști trecuți în rezervă.

O rezervă îmbătrânită și un deficit de opțiuni

Suspendarea serviciului militar obligatoriu, decisă în urmă cu aproape două decenii, a avut un efect pe termen lung asupra structurii de apărare. Rezerva Armatei României a rămas, în mare parte, formată din persoane care nu mai sunt în segmentul de vârstă considerat optim pentru o mobilizare rapidă.

Ionuț Moșteanu a explicat acest blocaj într-o declarație publică, subliniind că proiectul nu este unul nou, ci a fost amânat ani la rând din motive politice:

„Este vorba de o modificare a legii privind pregătirea populației pentru apărarea patriei, un proiect mai vechi, care a mai fost discutat, din cauza unei rețineri politice față de orice temă legată de război, Ucraina sau armată.”

Potrivit acestuia, efectul direct al suspendării stagiului obligatoriu este o rezervă „îmbătrânită”, formată preponderent din persoane care au depășit vârsta tinereții active, la care se adaugă foști militari profesioniști ieșiți din sistem.

„Militar voluntar în termen”, o categorie nouă în legislație

Noua lege introduce o categorie distinctă, denumită „militar voluntar în termen”. Este vorba despre cetățeni români, bărbați și femei, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care aleg să urmeze un stagiu de pregătire militară de patru luni.

Pe durata acestui stagiu, voluntarii beneficiază de aceleași condiții ca un militar în termen, inclusiv cazare, echipament și drepturi specifice. La finalul perioadei de pregătire, aceștia intră automat în rezerva Armatei României.

Pentru a face programul atractiv, statul a prevăzut și o componentă financiară consistentă. După finalizarea celor patru luni, voluntarii primesc un bonus de 27.000 de lei, echivalentul a trei salarii brute.

O miză pe termen lung pentru capacitatea de apărare

Prin acest mecanism, Armata Română își propune să poată conta, pe termen mediu și lung, pe aproximativ 120.000 de militari pregătiți în cadrul acestui sistem. În prezent, structura forțelor este formată din circa 70.000 de cadre active și aproximativ 40.000 de militari în rezervă.

Capacitatea națională de formare militară este estimată între 1.000 și 10.000 de persoane anual, ceea ce indică faptul că procesul de întinerire a rezervei va fi unul gradual, nu abrupt.

Protecția locului de muncă, un element-cheie al programului

Una dintre temerile majore asociate oricărei forme de serviciu militar este pierderea locului de muncă. Proiectul de lege încearcă să răspundă acestei îngrijorări prin introducerea unui mecanism de protecție pentru cei deja angajați.

Ionuț Moșteanu a explicat explicit această prevedere:

„Tinerii vor putea pleca temporar de la muncă și se vor putea întoarce la același loc de muncă după finalizarea stagiului. Este un principiu important și vom introduce explicit această prevedere prin amendamente în Parlament.”

Scopul declarat este de a permite participarea la program fără costuri sociale majore pentru cei care se află deja în câmpul muncii.

Excluderea clară a revenirii la armata obligatorie

Autoritățile au subliniat în mod repetat că introducerea serviciului militar voluntar nu reprezintă un pas spre reintroducerea obligativității. Moșteanu a respins categoric această interpretare.

„Nu este cazul. Armatele moderne sunt armate de profesioniști, așa sunt armatele NATO. Noi trebuie să creștem gradual efectivele de militari profesioniști și să completăm acest lucru cu rezerva de voluntari”, a declarat fostul ministru al Apărării.

El a respins și ideea că măsura ar fi un răspuns direct la un pericol iminent de război: „Este improbabil ca Rusia să atace un stat NATO. Îi înțeleg pe cetățeni că, văzând știrile și dronele care cad aproape de graniță, percep pericolul foarte aproape. Dar România este o țară sigură.”

Stagiul militar voluntar are parte de susținere largă în rândul populației

Datele sociologice indică un sprijin majoritar pentru această abordare. Un sondaj realizat în septembrie 2025 de Barometrul Informat.ro – INSCOP Research arată că 74,2% dintre români au o părere bună despre introducerea stagiului militar voluntar, în timp ce 20,7% se declară împotrivă.

Susținerea este ridicată atât în rândul bărbaților, cât și al femeilor, la toate categoriile de vârstă, inclusiv în rândul tinerilor sub 30 de ani. Nivelurile cele mai mari de sprijin apar în rândul persoanelor cu educație superioară, al locuitorilor din marile orașe și al angajaților din sectorul public, dar majoritatea este menținută și în mediul rural și în sectorul privat.