Posesorii de monezi virtuale din România pot fi încadrați la infracțiuni. Conform proiectului de lege ce vizează modificarea Codului Penal. Este vorba despre proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal și pentru dispunerea altor măsuri de transpunere a Directivei (UE) 2019/713 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor și a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului, adoptat de Guvern în ședința din 17 martie 2021.

Legea care reglementează operațiuni cu moneda virtuală

Schimbările urmăresc zona monedelor virtuale, care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani și nu era încadrată legislativ. Dovezile posibilelor fraude ar fi trebuit să rămână stocate în intermediul rețelelor pe care se tranzacționează monedele electronice. În aceste condiții, s-a dorit crearea unui cadru legal pentru supravegherea acestor tranzacții.

„În avizul dat la 10 martie 2021 de Consiliul Legislativ se arată că proiectul de lege conține nereguli din punct de vedere al definirii unor termeni ori al formulării unor fraze, care se răsfrâng asupra posesorilor de monede virtuale cărora ar urmă să se aplice textul de lege astfel cum a fost redactat”, spun cei de la luju.ro.

Care sunt hibele proiectului de lege

Consiliul Legislativ a constata că proiectul de lege conține noțiuni nedefinite, noțiuni definite și neutilizate, denumiri ce trebuie reformulate „astfel încât să fie avute în vedere doar faptele ilicite”, noțiuni neclare, reglementări paralele, dar și necorelării între noțiuni.

În proiectul de lege adoptat de Guvern, articolul 250 indice 1 conține o „denumire marginală”, care „trebuie reformulată, astfel încât din redactare să rezulte că sunt avute în vedere doar faptele ilicite, nu orice tip de operațiuni cu instrumente de plata fără numerar, așa cum reiese din textul propus”, conform sursei citate.

Deținerea în vederea utilizării frauduloase a unui instrument de plata fără numera;

-dobândirea pentru sine sau pentru altul, inclusiv prin primire, însușire, cumpărare sau că urmare a unei operațiuni precum transferul, importul, exportul, vânzarea, transportul, distribuirea sau punerea la dispoziție în vederea utilizării frauduloase a unui instrument de plată fără numerar;

-fabricarea, producerea, primirea, deținerea, transmiterea, punerea la dispoziție a unui dispozitiv, instrument, date informatice, echipamente, inclusiv hardware sau software ori a oricăror alte mijloace, cu scopul de a servi la însușirea unui instrument de plată fără numerar;

-dar și importul, exportul, vânzarea, transportul, distribuția unui dispozitiv, instrument, date informatice, echipamente, inclusiv hardware ori software, sau a oricăror mijloace cu scopul de servi la însușirea unui instrument de plata fără numerar.

Concluzia care ar trebui să îngrijoreze utilizatorii de monedă virtuală

Astfel, cei de la lujuro. atrag atenția „Putem deduce că va fi pasibilă de răspundere penală orice persoană care deține, tranzacționează, ori pune la dispoziție un hardware sau software care ulterior este utilizat la însușirea unui instrument de plată fără numerar prin săvârșirea unor fapte precum furt, tâlhărie, piraterie, abuz de încredere, abuz de încredere prin fraudarea creditorilor, ori delapidare. Iar pedepsele nu sunt deloc de neglijat dacă ținem cont că acest tip de operațiuni se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.