Social
Un risc sistemic ignorat care subminează economia, securitatea și piața internă a Europei. Costul nevăzut al comerțului ilicit cu țigări
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Escaladarea comerțului ilicit cu țigări din ultimii ani conturează tot mai clar un risc sistemic pentru Europa, cu efecte care depășesc zona fiscală și afectează simultan economia, securitatea și funcționarea pieței interne. Pe fondul celui mai ridicat nivel al consumului ilicit din ultimul deceniu, rețelele criminale se consolidează, statele pierd miliarde, iar politicile fragmentate lasă breșe pe care grupările ilegale le exploatează rapid. În lipsa unei reacții coordonate, fenomenul riscă să submineze capacitatea statelor de a controla piața și de a proteja interesele publice.
Miliarde pierdute și o piață paralelă care se extinde
Datele recente, incluse într-un raport KPMG, arată o creștere accelerată a consumului ilicit în UE, cu Franța, Belgia, Olanda printre cele mai afectate piețe. Nici România un stă prea bine: consumul ilicit a ajuns la aproape 7%, echivalentul a 1,8 miliarde de țigări, ceea ce înseamnă pierderi de peste 300 de milioane de dolari anual. La nivel european, impactul este dramatic: aproape 17 miliarde de euro lipsesc din bugetele statelor, bani care ar fi trebuit să finanțeze servicii publice, investiții și programe sociale.
„Companiile legale investesc constant în infrastructură și inovație. Comerțul ilicit înseamnă pierderi uriașe de la bugetele statelor, bani care ar fi putut merge către industrie, sănătate sau educație.”, explică Christos Harpantidis, Group Chief Corporate Affairs Officer, Philip Morris International.
În același timp, reprezentantul PMI subliniază faptul că industria legală resimte direct efectele și avertizează că presiunea asupra companiilor crește pe măsură ce piața paralelă se extinde: „Veniturile lipsesc din industria legală, iar acest lucru afectează capacitatea de investiție și competitivitatea sectorului. În plus, acest fenomen ar putea însemna, în timp, și afectarea pieței de muncă din acest sector al industriei.”, a adăugat Christos Harpantidis.
În paralel, rețelele criminale se adaptează rapid. La frontiera estică, contrabanda a evoluat de la transporturi terestre la drone, baloane și sisteme aeriene improvizate, capabile să transporte volume mari la costuri minime. „Contrabandiștii și-au schimbat tacticile, metodele de lucru. Au trecut de la baloane la drone și sisteme aeriene cu costuri reduse.”, arată autoritățile lituaniene, care se confruntă cu un fenomen tot mai greu de controlat.
Reglementări dezechilibrate, aplicare neuniformă și riscuri care depășesc economia
În spatele creșterii accelerate a comerțului ilicit se află un cumul de factori, inclusiv politici și administrativi. Diferențele mari de taxare între state, reglementările excesive sau nealiniate și lipsa unei aplicări coerente a legii creează breșe exploatate imediat de grupările criminale. „Există o legătură între reglementările inadecvate sau excesive și apariția piețelor ilicite.”, avertizează experții.
Pentru Stefano Betti, director general adjunct al Transnational Alliance to Combat Illicit Trade (TRACIT) și fost consilier INTERPOL, riscurile depășesc cu mult sfera economică: „Veniturile din comerțul ilicit merg către organizații criminale care, în multe cazuri, au alte scopuri de activitate. Este o problemă de securitate, nu doar una fiscală.”, spune acesta.
Betti subliniază că rețelele criminale nu dispar odată cu schimbarea reglementărilor: „Odată ce infrastructura criminală a fost creată, aceasta tinde să se perpetueze. Nu poți anula o reglementare și să te întorci la normal. Istoria ne arată că nu funcționează așa.”
În fața unei piețe ilicite transfrontaliere, cooperarea între state devine esențială. „Este foarte complicat să destructurezi rețelele, pentru că sunt răspândite în mai multe țări. Ai nevoie de cooperare rapidă și eficientă între autorități”, explică Betti. El insistă că doar o abordare coordonată poate reduce fenomenul: „Cooperarea transfrontalieră este esențială. Fără ea, fiecare stat luptă cu o problemă care, de fapt, nu este doar a lui.”
Industria avertizează: „Dacă nu se schimbă nimic, va fi mai rău”
În timp ce unele țări – precum Grecia și Ucraina – au reușit să reducă semnificativ comerțul ilicit prin politici echilibrate, creșteri moderate de taxe și aplicare eficientă, altele continuă să repete aceleași greșeli. Franța este exemplul cel mai vizibil, cu pierderi de 8 miliarde de euro anual și o piață ilicită în creștere constantă. La polul opus, Grecia oferă un exemplu rar de succes, reușind să reducă comerțul ilicit de la 24–25% la aproximativ 14% prin politici bazate pe risc, creșteri moderate de taxe și o aplicare eficientă a legii.
Pentru industria legală, riscurile sunt evidente. „Dacă nimic nu se schimbă, va fi mai rău.”, avertizează Christos Harpantidis. El amintește exemplul Australiei, unde comerțul ilicit a depășit 70%: „Am văzut lucruri mai rele în lume. În Australia, întreaga afacere a ajuns în mâinile organizațiilor criminale. Europa trebuie să învețe din aceste exemple.”
În lipsa unor politici coerente și a unei aplicări eficiente, fenomenul riscă să se amplifice, iar pierderile – economice, sociale și de securitate – să devină imposibil de recuperat.
Recomandările noastre
