Semnal de alarmă de la BNR. Investițiile străine în România au scăzut cu 82%

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Investițiile străine directe au scăzut cu aproximativ 82% în România în primul semestru din 2026, până la 669 de milioane de euro, față de 3,72 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, a declarat că evoluția trebuie urmărită cu atenție și că predictibilitatea economică este esențială pentru recâștigarea încrederii investitorilor.

Investițiile străine au coborât la 669 de milioane de euro

Leonardo Badea arată că reducerea investițiilor străine directe nu provine dintr-o singură componentă, ci din evoluția negativă a tuturor celor trei elemente principale. Potrivit datelor analizate de Leonardo Badea pentru Economedia, investițiile străine directe ale nerezidenților au ajuns „la 669 de milioane de euro, față de 3,72 miliarde de euro în perioada corespunzătoare din 2025, ceea ce echivalează cu o reducere de aproximativ 82%. Este o cifră ce atrage atenția și care, pentru o bună înțelegere, necesită unele clarificări”.

Din diferența de aproximativ 3,05 miliarde de euro față de primul semestru din 2025, cea mai mare parte provine din profiturile reinvestite, urmate de creditele intra-grup și participațiile la capital.

„Din cele aproximativ 3,05 miliarde de euro cu care semestrul I 2026 se situează sub perioada corespunzătoare din 2025, circa 1,2 miliarde provin din profiturile reinvestite, 0,75 miliarde din participațiile la capital, iar 1,1 miliarde din creditele intra-grup”, precizează acesta.

Scăderea s-a concentrat în special în trimestrul al doilea.

„Totodată, concentrarea evoluției în trimestrul al doilea este evidentă. În acest interval, fluxul total al investițiilor nerezidenților a fost negativ, în cuantum de -521 milioane de euro, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel trimestrial din 2013 și până în prezent.”, a transmis Badea.

Profiturile reinvestite au ajuns la un sold negativ

Principala contribuție la deteriorarea datelor a venit din profiturile reinvestite, care au înregistrat un sold negativ de 1,124 miliarde de euro. Leonardo Badea explică faptul că această componentă rezultă din diferența dintre profitul companiilor cu capital străin și dividendele distribuite acționarilor.

Acesta „se calculează ca diferență între profitul obținut de companiile cu capital străin și dividendele distribuite acționarilor. Un rezultat negativ arată că dividendele repartizate în perioada de raportare au depășit profitul realizat”, explică Leonardo Badea.

Situația poate apărea atunci când firmele distribuie dividende inclusiv din câștigurile realizate în anii anteriori, în timp ce profitabilitatea curentă este mai redusă. Prim-viceguvernatorul BNR atrage atenția și asupra efectului de calendar, întrucât distribuirea profitului aferent anului anterior are loc de regulă în prima parte a anului.

„Totodată, există un element de calendar de care nu se poate face abstracție: distribuirea profitului aferent exercițiului financiar precedent are loc, de regulă, în prima parte a anului, până cel târziu în luna iunie. Prin urmare, o parte din reducerea menționată în semestrul întâi reflectă o concentrare sezonieră a plăților de dividende, iar în a doua parte a anului indicatorul ar putea consemna o revenire parțială”, afirmă prim-viceguvernatorul BNR.

Datele din 2026 sunt mai slabe decât în ultimii ani

Profiturile reinvestite au fost negative și în trimestrul al doilea din 2024 și 2025, cu valori de minus 723 de milioane de euro, respectiv minus 390 de milioane de euro. Nivelul din 2026 este însă considerabil mai mare.

„Valoarea din 2026 este însă cu aproximativ 55 la sută mai amplă decât cea din 2024, iar această diferență sugerează o reducere efectivă a profitabilității operaționale a companiilor cu capital străin, și nu doar un efect de calendar.”, a transmis Badea.

Datele sunt încă provizorii și se bazează pe estimările companiilor, astfel că pot apărea revizuiri ulterioare.

O contribuție mai redusă la declin a venit din participațiile la capital. Potrivit acestuia, „specific pentru perioada menționată, nivelul negativ al participațiilor la capital se poate explica, printre altele, prin corelare cu tranzacția importantă asociată vânzării unui lanț important de magazine de retail, de la o entitate nerezidentă către una rezidentă”.

Badea: Evoluția din primul semestru nu poate fi ignorată

Prim-viceguvernatorul BNR enumeră trei explicații principale pentru scăderea investițiilor: distribuirea dividendelor, reducerea profitabilității operaționale pe fondul încetinirii economice și anumite elemente conjuncturale.

„Așadar, concluzionând, nivelul semnificativ mai redus al ISD din semestrul I 2026 comparativ cu perioada corespunzătoare a anului anterior are trei explicații principale: prima este legată de distribuția dividendelor, iar efectele sale se vor corecta cel puțin parțial în a doua parte a anului, a doua ține de reducerea profitabilității operaționale (corelată cu încetinirea economiei), iar cea de-a treia este asociată unei conjuncturi specifice. ISD alături de fondurile europene contribuie la finanțarea deficitului de cont curent prin fluxuri negeneratoare de împrumuturi suplimentare, ceea ce este important din perspectiva sustenabilității echilibrelor macroeconomice. Ca urmare a evoluțiilor descrise mai sus, pentru moment, componenta care nu generează datorie se restrânge, iar finanțarea se deplasează către instrumente ce vor conduce la o creștere a datoriei externe.”, spune el.

Leonardo Badea spune că deciziile companiilor privind distribuirea sau reinvestirea profiturilor depind în mare măsură de perspectivele economice și de predictibilitatea mediului în care funcționează.

„Deciziile privind repartizarea profitului, cât se distribuie și cât se reinvestește, sunt sensibile la percepția asupra perspectivelor economice și la gradul de predictibilitate a cadrului în care operează companiile. Din această perspectivă, evoluția consemnată în primul semestru transmite un semnal care nu poate fi ignorat”, spune Badea.

BNR pune accent pe predictibilitate și încrederea investitorilor

Prim-viceguvernatorul BNR consideră că România are nevoie de un cadru economic mai predictibil, inclusiv prin finalizarea și asumarea din timp a bugetului pentru anul următor. Investițiile străine au, potrivit acestuia, un rol care depășește finanțarea deficitului de cont curent, pentru că aduc și tehnologie, know-how și legături cu lanțurile internaționale de producție.

„Pentru România, miza este mai importantă decât faptul că investițiile ajută la finanțarea deficitului de cont curent. Ele aduc tehnologie, know-how și integrarea companiilor locale în lanțuri internaționale de valoare”, mai spune Badea. „Nu trebuie să uităm faptul că unul dintre motoarele încurajării investițiilor străine este reprezentat de încrederea într-un climat favorabil afacerilor, atât pe plan intern, cât și internațional”, mai transmite prim-viceguvernatorul BNR.