Scăderea investițiilor străine directe, un semnal pe care România nu trebuie să-l ignore

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

O analiză punctuală a datelor recent publicate arată că investițiile străine directe ale nerezidenților au însumat, în primul semestru al anului 2026, doar 669 de milioane de euro, față de 3,72 miliarde de euro în perioada corespunzătoare din 2025, ceea ce echivalează cu o reducere de aproximativ 82 la sută. Este o cifră ce atrage atenția și care, pentru o bună înțelegere, necesită unele clarificări.

Toate componentele investițiilor străine directe au scăzut

Descompunerea pe componente a evoluției ISD în primul semestru al acestui an arată că toate cele trei componente au contribuit la scădere: din cele aproximativ 3,05 miliarde de euro cu care semestrul I 2026 se situează sub perioada corespunzătoare din 2025, circa 1,2 miliarde provin din profiturile reinvestite, 0,75 miliarde din participațiile la capital, iar 1,1 miliarde din creditele intra-grup.

Totodată, concentrarea evoluției în trimestrul al doilea este evidentă. În acest interval, fluxul total al investițiilor nerezidenților a fost negativ, în cuantum de −521 milioane de euro, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel trimestrial din 2013 și până în prezent.

Determinantul principal al evoluției ISD în perioada curentă îl constituie componenta profiturilor reinvestite, care a consemnat un sold negativ de −1.124 milioane de euro. Acesta se calculează ca diferență între profitul obținut de companiile cu capital străin și dividendele distribuite acționarilor. Un rezultat negativ arată că dividendele repartizate în perioada de raportare au depășit profitul realizat. O astfel de situație survine, de regulă, atunci când se distribuie un volum ridicat de dividende (din profiturile aferente perioadelor anterioare) iar profitabilitatea curentă se reduce (ceea ce este explicabil în contextul încetinirii economiei, al riscurilor în creștere și al nivelului sporit de incertitudine).

Sursa: BNR

Profiturile reinvestite au fost negative

Totodată, există un element de calendar de care nu se poate face abstracție: distribuirea profitului aferent exercițiului financiar precedent are loc, de regulă, în prima parte a anului, până cel târziu în luna iunie. Prin urmare, o parte din reducerea menționată în semestrul întâi reflectă o concentrare sezonieră a plăților de dividende, iar în a doua parte a anului indicatorul ar putea consemna o revenire parțială. Efecte similare au fost observate și în alți ani. Astfel, profiturile reinvestite au fost negative în trimestrul al doilea în fiecare dintre ultimii trei ani (−723 milioane de euro în 2024 și −390 milioane în 2025), ceea ce confirmă concentrarea distribuirilor de dividende în această parte a anului.

Valoarea din 2026 este însă cu aproximativ 55 la sută mai amplă decât cea din 2024, iar această diferență sugerează o reducere efectivă a profitabilității operaționale a companiilor cu capital străin, și nu doar un efect de calendar. Datele privind profiturile sunt deocamdată provizorii și se bazează pe estimări ale firmelor, astfel încât interpretarea rămâne sub rezerva unor revizuiri ulterioare.

Factorului descris mai sus i se adaugă, cu o contribuție mult mai redusă, nivelul ușor negativ al participațiilor la capital. Specific pentru perioada menționată, nivelul negativ al participațiilor la capital se poate explica, printre altele, prin corelare cu tranzacția importantă asociată vânzării unui lanț important de magazine de retail, de la o entitate nerezidentă către una rezidentă.

Sursa: BNR

Cum se explică scăderea investițiilor străine directe

Așadar, concluzionând, nivelul semnificativ mai redus al ISD din semestrul I 2026 comparativ cu perioada corespunzătoare a anului anterior are trei explicații principale: prima este legată de distribuția dividendelor, iar efectele sale se vor corecta cel puțin parțial în a doua parte a anului, a doua ține de reducerea profitabilității operaționale (corelată cu încetinirea economiei), iar cea de-a treia este asociată unei conjuncturi specifice.

ISD alături de fondurile europene contribuie la finanțarea deficitului de cont curent prin fluxuri negeneratoare de împrumuturi suplimentare, ceea ce este important din perspectiva sustenabilității echilibrelor macroeconomice. Ca urmare a evoluțiilor descrise mai sus, pentru moment, componenta care nu generează datorie se restrânge, iar finanțarea se deplasează către instrumente ce vor conduce la o creștere a datoriei externe.

Deciziile privind repartizarea profitului - cât se distribuie și cât se reinvestește - sunt sensibile la percepția asupra perspectivelor economice și la gradul de predictibilitate a cadrului în care operează companiile. Din această perspectivă, evoluția consemnată în primul semestru transmite un semnal care nu poate fi ignorat. Pentru a inversa această tendință și a consolida credibilitatea în fața partenerilor internaționali, în opinia mea este necesar ca politicile guvernamentale să ofere repere certe, iar o măsură primordială este finalizarea și asumarea timpurie a bugetului pentru anul viitor.

Fondurile UE au rămas una dintre puținele surse de finanțare a dezechilibrului extern

Totodată, fondurile europene (în special componentele de tip grant) nu mai reprezintă doar un sprijin pentru investiția publică, ci una dintre puținele resurse semnificative ce permit finanțarea dezechilibrului extern fără a majora stocul de datorie.

Granturile europene au devenit pentru România una dintre sursele consistente de capital extern ce nu generează datorie, într-un context în care cealaltă sursă tradițională (investițiile străine directe – ISD) s-a comprimat semnificativ în perioada curentă. Maximizarea gradului de absorbție a acestora rămâne un obiectiv național prioritar.

Pentru România, miza este mai importantă decât faptul ca investițiile ajută la finanțarea deficitului de cont curent. Ele aduc tehnologie, know-how și integrarea companiilor locale în lanțuri internaționale de valoare. Nu trebuie să uităm faptul că unul dintre motoarele încurajării investițiilor străine este reprezentat de încrederea într-un climat favorabil afacerilor, atât pe plan intern cât și internațional. Capitalul acumulat poate avea rol de amortizor vis a vis de unele riscuri specifice investițiilor, însă, în perioade caracterizate de un nivel semnificativ de ambiguitate, investitorii pot amâna unele decizii, ce în final determină unele externalități negative asupra mediului macro-financiar.