Prețul energiei apasă mai mult mediul de afaceri decât instabilitatea politică. Mihai Daraban cere reorganizarea administrației

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Prețul energiei reprezintă în prezent una dintre principalele probleme pentru mediul de afaceri din România, în timp ce instabilitatea politică afectează mai ales deciziile potențialilor investitori, susține Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României. Invitat în podcastul EVZ „Picătura de business”, moderat de jurnalistul Radu Preda, Daraban a vorbit despre presiunile asupra companiilor, cheltuielile administrației publice și necesitatea unei reorganizări administrativ-teritoriale.

Companiile, sub presiunea prețurilor din energie

Mihai Daraban a explicat că, din perspectiva companiilor, costurile cu energia reprezintă o problemă mai apăsătoare decât incertitudinea politică.

„Eu cred că mediul de business acum este mai lovit de prețul energiei decât de incertitudinea politică în care ne aflăm. Deci o mare greutate de gâtul oamenilor de afaceri este prețul energiei la ora actuală”, a afirmat acesta.

Potrivit președintelui CCIR, instabilitatea politică are însă un impact important asupra investitorilor care analizează posibilitatea de a veni în România.

Bani. Sursa foto: pixabay

Schimbările de guvern afectează continuitatea proiectelor

Daraban a susținut că problema nu este reprezentată doar de schimbarea frecventă a guvernelor, ci și de lipsa continuității proiectelor începute de administrațiile precedente.

„Problema e că la noi când vine unul, resetează ce a făcut cel de dinainte. Aici este marea problemă. Lipsa continuității proiectelor”, a spus Mihai Daraban.

Președintele CCIR a dat ca exemple proiectele privind Exxon și Chevron, susținând că schimbarea pozițiilor autorităților române față de astfel de investiții este observată de companiile interesate de piața românească.

Numărul firmelor care au depus bilanțul a crescut

În timpul discuției cu Radu Preda, Mihai Daraban a prezentat și date despre firmele care au depus bilanțul.

Potrivit cifrelor menționate de acesta, la 1 august 2026 erau 945.739 de firme care depuseseră bilanțul, față de 917.881 cu un an înainte.

Daraban a indicat și o creștere a cifrei de afaceri agregate, de la aproximativ 527 de miliarde de euro la 557 de miliarde de euro.

„Din punct de vedere strict economic, România n-a mers chiar rău”, a afirmat președintele CCIR, subliniind că nu consideră corectă nici o interpretare excesiv de optimistă a situației.

Reorganizarea administrativă, propusă pentru reducerea cheltuielilor

O parte importantă a discuției dintre Radu Preda și Mihai Daraban a fost dedicată cheltuielilor administrației publice și reorganizării administrativ-teritoriale.

Daraban susține de mai mulți ani reducerea numărului de județe și comasarea comunelor care nu au suficiente resurse pentru a se susține.

„Noi din 2018 țipăm, pentru că am zis, ok, dacă omul ăsta nu poate fi oprit și nu înțelege, că nu poate mări așa din pix niște salarii și pensii, dom’le, fă măcar în contrapondere reorganizarea administrativă să scădem cheltuielile de funcționare ale statului”, a declarat acesta.

Președintele CCIR a susținut că o astfel de reformă ar trebui asumată politic și a propus, printre altele, reducerea numărului de județe și stabilirea unui prag minim de populație pentru comune.

„Să văd statul cât mai puțin în ecuația economică”

Mihai Daraban a vorbit și despre numărul companiilor cu capital integral de stat.

Potrivit datelor prezentate de acesta, numărul acestor societăți ar fi scăzut de la 1.468 la 1.411.

„Nu pot decât să mă bucur. Să văd statul cât mai puțin în ecuația economică”, a spus Daraban.

Acesta a susținut că reducerea cheltuielilor administrative ar putea crea condițiile pentru ca statul să aibă ulterior un buget mai mare pentru măsuri destinate mediului de afaceri.