De ce simulează Canada un atac militar din partea Statelor Unite

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Premierul canadian, Mark Carney, a recunoscut recent că guvernul său a luat în calcul un scenariu care altădată părea de neconceput, respectiv posibilitatea unei invazii militare din partea Statelor Unite. Deși a subliniat că riscul este extrem de redus și probabilitatea foarte scăzută, oficialul a explicat pentru New York Times că este de datoria sa să analizeze toate ipotezele, în condițiile în care relația bilaterală parcurge o etapă de redefinire sub mandatul președintelui Donald Trump. Carney a punctat că această abordare reprezintă pur și simplu o chestiune de gestionare a riscurilor, conform BBC.

De ce simulează Canada un atac militar din partea Statelor Unite

Introducerea de tarife globale de către administrația americană și declarațiile repetate ale președintelui SUA privind posibilitatea ca teritoriul vecin să devină al 51-lea stat au determinat autoritățile de la Ottawa să simuleze un potențial atac. În trecut, în 2025, liderul de la Casa Albă afirma că este „extrem de improbabil” ca Washingtonul să folosească forța militară împotriva vecinilor din nord, preferând să exercite presiuni economice pentru atragerea acestora în zona sa de influență politică.

Cum văd experții și cetățenii posibilitatea unui conflict armat

Reprezentanții administrației americane au reafirmat sprijinul bilateral, precizând că „Preşedintele Trump a făcut mai mult decât oricine pentru a proteja minunatul popor canadian”. La rândul lor, analiștii militari consideră că o confruntare armată directă este puțin probabilă, având în vedere gradul avansat de cooperare defensivă dintre cele două națiuni.

Mark Carney / sursa foto: captură YouTube

Cu toate acestea, populația canadiană urmărește subiectul cu atenție. Un sondaj realizat de firma Leger după operațiunea americană din Venezuela arăta că peste 30% dintre cetățeni considerau probabilă o invazie. Din perspectiva conducerii militare, un astfel de război este greu de imaginat. Generalul-locotenent în retragere Christopher Coates, cu o carieră de 34 de ani în cadrul Forțelor Aeriene Regale Canadiene, a menționat că nu a luat niciodată în calcul posibilitatea unui atac militar provenit din sud.

Coates a amintit că ambele state fac parte din NATO, alianță care impune apărarea colectivă în cazul unei agresiuni, și operează misiuni comune de apărare spațială prin NORAD. Din aceste motive, un eventual atac nu ar debuta cu o ofensivă clasică pe uscat, ci mai degrabă prin tactici de război cibernetic.

Rădăcinile istorice ale fricii față de expansionismul american

Relațiile strânse stabilite după al Doilea Război Mondial au mascat o lungă istorie de rivalitate. Cercetătorul Tim Foran de la Muzeul Canadian al Războiului explică faptul că o componentă de bază a identității canadiene s-a format prin rezistența la expansionismul american din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, afirmând că „Teama faţă de Statele Unite stă la baza proiectului politic numit Canada”.

Istoria consemnează încercări repetate ale trupelor americane de a controla teritoriile din nord. În 1775, forțele din sud au preluat controlul asupra orașului Montreal și au asediat Quebecul, iar în războiul din 1812 au avut loc invazii repetate în Canada Superioară și Inferioară, care s-au încheiat cu o remiză tactică și cu incendierea Casei Albe de către trupele britanice.

După Primul Război Mondial, armata canadiană a conceput chiar un plan secret de apărare, trimițând ofițeri acoperiți în calitate de turiști la graniță pentru a fotografia poduri, autostrăzi și pentru a strânge informații de la localnici. Istoricul Andrew Burtch subliniază că, deși războiul era improbabil și atunci, „Asta face parte din atribuţiile forţelor armate”, deoarece „Ele prevăd tot felul de scenarii diferite”.

Scenariul unei invazii și tacticile de ripostă ale armatei canadiene

În contextul actual, deteriorarea relațiilor diplomatice îi obligă pe liderii politici să evalueze gradul de dependență defensivă față de partenerul american. Profesorul Matthew Schmidt de la Universitatea din New Haven arată că această situație reflectă o schimbare profundă la nivel geopolitic global, adăugând că „Acest lucru afectează într-adevăr relaţiile cu Statele Unite şi există o anumită teamă justificată”.

Modelul de simulare utilizat de armata canadiană indică faptul că, în ipoteza unui atac pe uscat, pozițiile strategice din nord ar fi copleșite în decurs de o săptămână din cauza disparității de efective. În acest caz, forțele canadiene ar fi nevoite să treacă la un război de gherilă și să solicite intervenția aliaților din NATO, precum Franța sau Marea Britanie. Pentru a compensa decalajele, oficialii de la Ottawa au propus recent extinderea efectivelor militare prin pregătirea a sute de mii de rezerviști voluntari.

Pe de altă parte, o acțiune militară ar fi extrem de dificilă și pentru Casa Albă din punct de vedere politic și moral. Schmidt consideră că mulți ofițeri americani ar demisiona deoarece „ei ar considera acest ordin ilegal şi imoral”.

În eventualitatea extremă a unui conflict, obiectivul principal al Washingtonului ar fi preluarea controlului asupra resurselor naturale precum petrolul și mineralele, desfășurând o strategie similară cu cea aplicată recent în Venezuela: „S-ar desfăşura un fel de operaţiune care ar oglindi, probabil, ceea ce s-a întâmplat în Venezuela”. Chiar și în fața unei superiorități tehnologice, trupele canadiene ar păstra capacitatea de a opune o rezistență dârză pe teren propriu.