Industria textilă din România, sufocată de platformele Shein și Temu. Producătorii, apel disperat către cumpărători

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

În ultimii ani, ascensiunea platformelor Shein și Temu a modificat semnificativ piața mondială a industriei textile. Cu produse ieftine și colecții lansate într-un ritm rapid, cele două companii au atras milioane de cumpărători, punând presiune pe producătorii europeni, inclusiv pe cei din România, care se confruntă acum și cu noile cerințe de sustenabilitate impuse la nivelul Uniunii Europene. Mihai Păsculescu, preşedinte de onoare al Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielărie (FEPAIUS), a atras atenția că situația actuală este îngrijorătoare.

Industria textilă din România, prinsă între concurența Shein și Temu

Industria textilă românească traversează una dintre cele mai complicate perioade din ultimele decenii, după ce comenzile au înregistrat o reducere estimată la până la 50%.

Reprezentanții sectorului susțin că este cea mai severă scădere observată până acum, în condițiile în care o mare parte a producției realizate în România este destinată exportului.

Noile norme europene, impact major

Potrivit specialiștilor din domeniu, declinul este strâns legat de pregătirile pentru introducerea noilor norme europene privind sustenabilitatea produselor textile. Acestea prevăd cerințe mai stricte referitoare la trasabilitatea materiilor prime și la utilizarea materialelor sustenabile, informații care vor trebui incluse în așa-numitul „pașaport digital al produsului”, accesibil prin intermediul unui cod QR.

Anca Veștea, discretă în spațiul public. Cine este soția premierului desemnat

Elena Udrea, mărturisiri despre relația cu Adrian Alexandrov. Cum a avut grijă acesta de fiica lor

Deși implementarea completă a sistemului a fost amânată, numeroși comercianți și producători s-au concentrat pe lichidarea stocurilor existente înainte de intrarea în vigoare a noilor reguli, ceea ce a dus la reducerea semnificativă a comenzilor noi.

„Este o situaţie complicată, toată lumea se plânge de lipsă de comenzi, pentru că toţi încearcă să vândă stocurile, în plus, mai sunt şi obligaţiile legate de folosirea de materii prime sustenabile. N-a fost niciodată o scădere aşa de mare de comenzi”, a declarat Mihai Păsculescu, preşedinte de onoare al Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielărie (FEPAIUS).

Shein, Temu / sursa foto: dreamstime.com

Problemele din industria textilă sunt vizibile și pe piața muncii

Situația se reflectă și în piața muncii. Potrivit reprezentanților industriei, aproximativ 40.000 de locuri de muncă au fost pierdute în ultimul an, în timp ce un sfert dintre companiile active în sector și-au închis activitatea. Cele mai afectate sunt întreprinderile mici și mijlocii care lucrează în sistem de subcontractare.

Pe lângă reducerea comenzilor, sectorul se confruntă și cu o diminuare a consumului, estimată la aproximativ 10%, pe fondul incertitudinilor economice și al schimbărilor din comportamentul cumpărătorilor.

Noul cod QR, cunoscut și sub denumirea de „pașaport digital al produsului”, face parte din strategia Uniunii Europene privind economia circulară. Acesta va conține informații despre proveniența materialelor, procentul de conținut reciclat, posibilitățile de reutilizare și reparare, impactul asupra mediului, amprenta de carbon și alte caracteristici relevante pentru consumatori și autorități.

În ciuda dificultăților actuale, industria textilă și a pielăriei rămâne unul dintre cei mai importanți exportatori ai economiei românești. Cu exporturi evaluate la aproximativ 5,1 miliarde de euro în 2025, sectorul ocupă locul al doilea în clasamentul exporturilor naționale, după industria auto.

Producătorii, dependenți de importurile de materii prime

Totuși, dependența ridicată de importurile de materii prime continuă să reprezinte o vulnerabilitate majoră. Potrivit datelor din industrie, între 90% și 95% din materiile prime utilizate de producătorii români provin din afara țării.

Datele publicate de Institutul Național de Statistică indică, la rândul lor, o evoluție negativă a industriei. În aprilie 2026, producția industrială a scăzut cu 10,3% față de luna precedentă, în timp ce, raportat la primele patru luni ale anului, declinul a fost de 2,2% comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Industria prelucrătoare, din care face parte și sectorul textil, a contribuit semnificativ la această evoluție descendentă.