Brațul Sfântu Gheorghe / sursa foto: dreamstime.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Debitul Dunării a coborât la aproximativ 1.350 de metri cubi pe secundă la Baziaș, iar nivelul foarte scăzut al apei favorizează pătrunderea apei sărate din Marea Neagră pe brațul Sfântu Gheorghe, potrivit Administrației Fluviale a Dunării de Jos.
Fenomenul este legat de reducerea vitezei curentului și poate avea consecințe asupra echilibrului hidrologic și ecologic din Delta Dunării.
Situația este înregistrată în această perioadă, când debitul Dunării la intrarea în România este mult sub media multianuală pentru luna august.
În zona gurilor de vărsare, nivelul apei nu scade însă proporțional, deoarece este influențat de Marea Neagră. Problema este că diferența mai mică dintre presiunea apei fluviale și cea marină permite apei sărate, mai dense, să avanseze pe fundul brațului Sfântu Gheorghe.
Debitul Dunării a ajuns mult sub media lunii august
Potrivit datelor hidrologice citate pentru perioada 16-17 august, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.350 mc/s. Valoarea este de aproape trei ori mai mică decât media multianuală pentru luna august, de circa 3.900 mc/s.
Prognozele hidrologice indicau menținerea unui debit redus și chiar o nouă scădere, spre aproximativ 1.300 mc/s, în zilele următoare.
Situația este relevantă pentru Delta Dunării deoarece debitul fluviului controlează nu doar nivelul apei, ci și viteza cu care aceasta se deplasează către Marea Neagră.
De ce apa sărată poate înainta pe Dunăre
În apropierea Mării Negre, nivelul Dunării este influențat direct de nivelul mării. Din acest motiv, o scădere importantă a debitului nu produce neapărat o scădere similară a cotei apei la gurile de vărsare.
Sursă foto: Arhivă Evz
În schimb, curentul fluvial devine mai slab. Apa sărată, care are o densitate mai mare decât apa dulce, poate pătrunde pe sub aceasta, de-a lungul fundului brațului.
Fenomenul poartă denumirea de pană salină.
Profesorul Alfred Vespremeanu-Stroe, de la Universitatea din București și coordonator al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe, a explicat pentru Radio România Constanța că, în anumite situații, apa sărată a fost înregistrată până la aproximativ 20-25 de kilometri în amonte pe brațul Sfântu Gheorghe.
Pătrunderea apei marine nu înseamnă că întregul braț devine sărat. Din cauza diferenței de densitate, apa marină se poate concentra în straturile mai profunde, în timp ce apa dulce rămâne predominant la suprafață.
Ce se întâmplă cu ecosistemul Deltei
Un debit foarte mic înseamnă și o alimentare mai redusă cu apă dulce a canalelor și lacurilor din Delta Dunării.
Delta Dunării. Sursă foto: Pixabay.com
Circulația mai lentă poate reduce reîmprospătarea apei și poate favoriza apariția unor condiții mai puțin favorabile pentru ecosistemele acvatice, în special dacă perioada de debite scăzute se prelungește.
În astfel de situații, concentrația anumitor substanțe nutritive și dezvoltarea excesivă a algelor pot contribui la procesul de eutrofizare. Acesta poate afecta concentrația de oxigen din apă și, implicit, organismele care depind de un echilibru stabil al ecosistemului.
Impactul nu apare însă automat și nu afectează uniform întreaga Deltă. Intensitatea fenomenului depinde de durata perioadei cu debit redus, de circulația locală a apei și de condițiile din Marea Neagră.
Nivelul apei rămâne suficient pentru navigație
În mod paradoxal, în apropierea gurilor de vărsare, nivelul Dunării poate rămâne relativ ridicat chiar și atunci când debitul este foarte mic.
Datele administrației fluviale arată că navigația pe sectorul maritim al Dunării este susținută prin monitorizarea permanentă a condițiilor de navigație și prin măsurători ale adâncimilor.
Administrația Fluvială a Dunării de Jos are responsabilitatea asigurării condițiilor de navigație pe sectorul românesc al fluviului până la Marea Neagră.
Această situație arată diferența dintre nivelul apei și debitul fluviului: un nivel aparent suficient pentru navigație nu înseamnă neapărat că Dunărea transportă un volum normal de apă către mare.
Poate fi afectată apa potabilă
Pătrunderea apei sărate devine o problemă pentru alimentarea cu apă doar dacă frontul salin ajunge în apropierea unor puncte de captare utilizate pentru consum.
În cazul unei avansări importante a apei marine, apa dulce poate deveni mai sălcie, ceea ce ar putea impune monitorizarea suplimentară a surselor de alimentare.
În acest moment, existența unei pene saline pe brațul Sfântu Gheorghe nu înseamnă automat că apa potabilă din localitățile Deltei este contaminată. Riscul depinde de poziția exactă a frontului salin și de amplasarea captărilor.
Ce poate opri fenomenul
O creștere a debitului Dunării ar întări curentul de apă dulce și ar împinge apa sărată înapoi către Marea Neagră.
Prin urmare, evoluția fenomenului depinde în primul rând de cât timp se mențin debitele excepțional de mici și de evoluția nivelului Mării Negre.
Pentru Delta Dunării, episodul este important nu doar prin valorile scăzute ale debitului, ci și prin modificarea temporară a raportului dintre apa dulce și apa marină într-o zonă în care cele două sisteme hidrologice se întâlnesc.
Recomandările noastre
