Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Un proiect uriaș de infrastructură, abandonat ani la rând și reactivat acum în contextul tensiunilor regionale, a revenit în prim-planul discuțiilor europene. Reprezentanții statelor implicate au vorbit despre una dintre cele mai importante conexiuni rutiere și feroviare dintre Marea Neagră și Marea Adriatică, cu rol economic, comercial și militar: Coridorul VIII. România este direct vizată, pentru că autostrada și linia ferată vor porni de la granița sudică a țării, potrivit ansa.it.
Repornirea proiectului Coridorului VIII
În marja reuniunii miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles, Italia a solicitat convocarea unei întâlniri la care au participat miniștrii de externe ai Italiei, Albaniei, Bulgariei, Macedoniei de Nord și României. Tema a fost una singură: repornirea proiectului Coridorului VIII, o infrastructură considerată esențială pentru conectarea Balcanilor de Vest cu restul Europei.
Planul prevede construirea unei autostrăzi care să pornească de la granița României și să traverseze Bulgaria, Macedonia de Nord și Albania, iar de aici să existe legături maritime directe către porturile italiene Bari și Brindisi. În paralel, țările participante lucrează și la finalizarea traseului feroviar continuu, pe aceeași rută.
Cale ferată, drumuri rapide și legături spre Adriatică
Proiectul include 1.300 de kilometri de cale ferată și 960 de kilometri de drumuri moderne, menite să creeze un culoar de transport între Puglia și cele patru țări din Balcani și zona Mării Negre.
Finanțarea provine din mai multe surse: Banca Europeană de Investiții, BERD, Uniunea Europeană, prin Programul pentru Investiții în Balcanii de Vest (WBIF), și Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF).
Rutele, utilizate pe timp de pace, dar și în scenarii de conflict
Proiectul nu are doar o miză economică, potrivit agenției ansa.it. El este încadrat în strategia europeană privind Coridoarele de Mobilitate Militară Armonizată, o rețea de trasee menite să permită deplasarea rapidă a trupelor și echipamentelor în situații de criză.
Prin eliminarea obstacolelor administrative și prin standardizarea infrastructurii, rutele vor putea fi utilizate atât în timp de pace, cât și în scenarii de conflict, ceea ce ridică substanțial nivelul de reacție militară al UE și NATO.
Traseul rutier, de la Adriatică la Marea Neagră
Sursa foto: Wikipedia
Drumul pornește din Albania, cu două variante de plecare: Durrës (SH4) sau Vlorë (A2), ambele pe malul Adriaticii. Cele două rute se intersectează în Rrogozhinë și continuă spre Elbasan. De aici, traseul traversează granița Macedoniei de Nord în zona lacului Ohrid, apoi urcă spre Tetovo, în prezent printr-o șosea cu două benzi. Sectorul dintre Ohrid și Kičevo urmează să fie transformat în autostradă.
Autostrada A2 leagă Tetovo de Skopje, iar A1 continuă spre Kumanovo. Din acest punct și până la Radomir (Bulgaria), traseul revine la două benzi, urmând ca între Radomir și Pernik să fie modernizat la profil de autostradă.
În apropiere de Pernik, ruta se conectează la Autostrada Lyulin (A6) și intră în capitala Sofia. După centură, continuă pe Autostrada Trakia (A1) până la Burgas, pe o distanță de 360 km. De aici, drumul urcă spre nord pe litoralul bulgăresc, ca drum I-9, iar înainte de final intră pe Autostrada Cherno More (A5). Destinația finală: portul Varna.
Pe segmentul România-Bulgaria sunt deja în lucru conexiuni rutiere la nivel de autostradă, menite să asigure continuitatea până la Constanța.
Motive pentru accelerarea lucrărilor
Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a declarat că relansarea Coridorului VIII ar avea un impact major asupra conectivității între Marea Adriatică și Marea Neagră, generând noi oportunități comerciale și aprofundând integrarea Balcanilor de Vest în ansamblul european.
Totodată, Tajani a insistat asupra urgenței accelerării lucrărilor, subliniind rolul strategic al coridorului pentru securitatea europeană și pentru mobilitatea militară a UE și NATO. În cadrul întâlnirii de la Bruxelles, Albania și-a oficializat candidatura pentru a organiza următoarea reuniune a statelor implicate în Coridorul VIII la începutul anului 2026. Anunțul vine după discuțiile de la Summitul Italia–Albania din 13 noiembrie. Prima astfel de reuniune a avut loc în 2023, la Brindisi, sub coordonarea Italiei.
