Rate și taxe mai mari pentru România. Cât ne costă faptul că nu am adoptat moneda euro

Bancnote lei și euro. Sursă foto: Unsplash

România suportă anual costuri suplimentare semnificative din cauza faptului că nu face parte din zona euro, potrivit unor analize economice citate de presa germană. Dobânzile mai ridicate la datoria publică și la creditele bancare se reflectă direct în ratele plătite de populație, în presiunea asupra bugetului și în reducerea spațiului pentru investiții. În Europa Centrală și de Est, statele care au adoptat moneda unică se pot împrumuta la costuri mai reduse, iar diferența ajunge până la nivelul gospodăriilor, potrivit Deutsche Welle.

În România, efectul este vizibil în rate mai mari și într-un cost general al finanțării mai ridicat.

Rate și taxe mai mari pentru România. Cât ne costă faptul că nu am adoptat moneda euro

În Ungaria și România, două țări cu deficite bugetare ridicate și presiuni economice evidente, moneda unică revine în discuție ca posibil instrument de stabilizare financiară. Banca Centrală Europeană a anunțat recent intenția de a consolida rolul internațional al euro, inclusiv prin extinderea liniilor de credit către mai multe bănci centrale.

Din ianuarie, odată cu aderarea Bulgariei, euro a devenit mijloc legal de plată în 21 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Moneda comună nu mai este o excepție, ci o regulă, arată o amplă analiză publicată de Frankfurter Allgemeine Zeitung, care examinează modul în care țările din estul Europei privesc rolul euro în actualul context economic.

În România, mai notează FAZ, președintele Nicușor Dan a susținut public adoptarea monedei unice, pe care o consideră benefică pentru economie. ”Însă în ambele cazuri, introducerea euro rămâne, cel puțin pe termen scurt, improbabilă, în condițiile în care criteriul deficitului bugetar de 3% este depășit cu mult”.

Cât ar fi economisit România dacă ar fi adoptat moneda europeană

Analiza arată că tocmai deficitele ridicate readuc în atenție avantajele zonei euro. Statele membre se pot finanța mai ieftin, iar diferențele sunt de ordinul miliardelor.

Publicația o citează pe analista financiară Eszter Gárgyán, de la UniCredit, care a comparat randamentele obligațiunilor de stat și ratingurile suverane din regiune. ”Într-un scenariu ipotetic pentru anul 2025, România ar fi economisit aproximativ 1 la sută din PIB la plata dobânzilor dacă ar fi fost deja membră a zonei euro, iar Ungaria chiar 1,7 la sută din PIB. Mai mult, grație dobânzilor reduse, economiile reale ar fi putut fi și mai mari”, explică analista.

Acest argument este cu atât mai relevant cu cât ”ambele țări se confruntă cu o creștere economică modestă, dobânzi de politică monetară ridicate și deficite bugetare de peste 5 la sută. În România, situația este complicată suplimentar de o inflație persistentă, apropiată de 10 la sută”, subliniază analiza FAZ.

Diferențe vizibile la credite și datorie publică

Fritz Mostböck, economist-șef al Erste Group, invocă prognozele Comisiei Europene potrivit cărora statele din afara zonei euro ar urma să aibă în 2025 costuri medii ale dobânzilor de aproximativ 6% la datoria publică, în timp ce țările din Europa Centrală și de Est care utilizează euro s-ar situa în jurul a 3% sau chiar sub acest nivel.

”Important este că beneficiile nu s-ar opri la nivelul bugetului de stat, ci și companiile ar avea acces la credite mai ieftine, cu efect direct asupra investițiilor și competitivității”, spune analistul citat de FAZ.

”Un alt aspect subliniat este că avantajele euro nu apar brusc, în ziua aderării, ci se manifestă treptat, pe parcursul procesului de convergență. Experiențele recente din Bulgaria și Croația arată că apropierea de condițiile financiare ale zonei euro începe încă din faza de pregătire, cu efecte pozitive asupra costurilor de finanțare”.

De ce România rămâne în afara zonei euro

În prezent, șase state membre UE nu folosesc moneda unică: Suedia, Polonia, Cehia, Ungaria, România și Danemarca, aceasta din urmă beneficiind de o derogare oficială.

În Polonia și Cehia, opoziția politică față de euro rămâne puternică, deși integrarea economică cu zona euro este avansată. ”De remarcat este că tocmai Polonia, cu un deficit bugetar de peste 6 la sută, ar putea fi unul dintre principalii beneficiari ai unor dobânzi mai scăzute”.

Mostböck pune sub semnul întrebării și argumentul suveranității monetare. ”datele recente arată că și statele cu monedă proprie au avut dificultăți în a controla eficient șocurile globale”. În plus, potrivit analizei FAZ, în Cehia aproximativ jumătate din datoriile companiilor sunt deja denominate în euro, ceea ce face ca politica Băncii Centrale Europene să influențeze indirect costurile de creditare.

În Ungaria, majoritatea populației ar susține trecerea la euro, însă premierul Viktor Orban respinge ideea, argumentând că moneda unică este potrivită doar pentru economii puternice.

”În România, pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan admite că aderarea nu este realistă pe termen scurt, dar nu exclude ca tema să revină în prim-plan la alegerile din 2028, așa cum s-a întâmplat înaintea aderării la NATO și UE. Aproape două treimi dintre români susțin deja moneda unică”, mai scrie ”Frankfurter Allgemeine Zeitung”.

Analiza amintește și situația Muntenegrului, care folosește unilateral euro, deși nu este stat membru al UE. ”Cine dorește să adere oficial la zona euro în intervalul 2030–2032, va trebui, din cauza procedurilor îndelungate, să le inițieze chiar în acest an. Spre deosebire de alte state, în Muntenegru nu ar exista însă controverse legate de renunțarea la moneda națională, dat fiind că aceasta a dispărut deja din viața cotidiană”.