Protestele provocate de documentarul Recorder pot duce la o lovitură de stat? Analiza lui Adrian Năstase

Sursa: octav Ganea/Inquam photos

Fostul premier al României, Adrian Năstase, a publicat pe blogul personal un text amplu în care face o analiză a tentativelor de lovituri de stat din istoria României și a modului în care acestea au evoluat în timp. Postarea apare într-un context politic și instituțional tensionat, marcat de dezbateri intense privind justiția, protestele civice și relațiile României cu actorii externi.

Năstase își construiește argumentația plecând de la exemple istorice și ajungând la situația actuală, pe care o descrie ca fiind marcată de încercări de influențare a uneia dintre puterile statului, respectiv justiția.

Exemple istorice de lovituri de stat reușite și eșuate

În debutul postării, Adrian Năstase face o trecere în revistă a unor episoade din istoria României pe care le califică drept tentative de lovituri de stat, subliniind că unele dintre acestea au avut succes, iar altele au eșuat.

„În istoria românilor, au existat tot felul de tentative de lovituri de stat. Unele au reușit (de exemplu cea împotriva lui Cuza sau cea împotriva mareșalului Antonescu), altele, nu (de exemplu, «republica de la Ploiești» sau cea a minerilor, din 1999, în timpul președintelui Constantinescu)”, scrie fostul premier.

El menționează și situații în care revoltele au precedat loviturile de stat sau, invers, au început ca revolte și s-au transformat ulterior în astfel de acțiuni, fără a oferi detalii suplimentare, dar sugerând că aceste mecanisme sunt cunoscute publicului.

Lovituri de stat și ideea de restaurație

Adrian Năstase introduce în text și conceptul de „restaurație”, pe care îl asociază unor tentative de lovitură de stat care ar fi urmărit revenirea la un anumit tip de ordine politică sau instituțională.

El afirmă că astfel de tentative pot fi evaluate diferit în funcție de valorile pe care le promovează.

„Tentativele de lovitură de stat mai pot fi bune sau rele, în funcție de valorile pe care încearcă să le impună. De exemplu, dacă o tentativă încearcă să promoveze ideile sau concepțiile lui Soros atunci ea este bună. Dacă încearcă să promoveze valori naționale, atunci e rea”, scrie Năstase.

Această afirmație este formulată într-o cheie critică față de modul în care sunt etichetate diferite mișcări politice sau civice, în funcție de sursa ideologică sau de susținerea externă percepută.

De la executiv la justiție ca țintă principală

Un punct central al postării îl reprezintă ideea că, în timp, tehnicile de lovitură de stat s-au schimbat. Dacă în trecut acestea vizau în mod direct schimbarea executivului – președinte, premier sau guvern –, în prezent atenția s-ar muta asupra justiției.

„De obicei, tentativele de lovitură de stat se concentrează pe schimbarea executivului (președinte, premier, guvern). Tehnicile de lovituri de stat se modifică însă odată cu timpul. Astfel, o formulă nouă este aceea care se concentrează pe atacarea unei alte puteri a statului – justiția, pentru ca ulterior să poată fi preluat controlul asupra celorlalte branșe”, afirmă fostul premier.

El adaugă că, în acest context, devine important și controlul asupra Ministerului Justiției, întrucât ministrul are un rol în procedurile de numire a șefilor parchetelor.

Referirea la „republica procurorilor”

Adrian Năstase face și o trimitere la un episod anterior pe care îl descrie drept un „experiment” eșuat, pe care îl numește „republica procurorilor”.

„Atenție însă, a mai existat un astfel de experiment – «republica procurorilor», atunci când cel care s-a jucat cu focul a consemnat faptul că «trei de-ai lui i-au executat pe alți trei de-ai lui»”, notează fostul premier.

În continuarea ideii, el îl menționează pe Dominic Fritz, liderul USR, într-o formulare metaforică.

„Pare că, acum, Dominic Fritz, președintele USR, este în postura lui Lenin venit din Elveția”, scrie Adrian Năstase.

Protestele pentru justiție și riscul dictaturii în numele dreptății

Fostul premier afirmă că are „multă admirație” pentru tinerii care ies în spațiul public pentru a cere o justiție corectă, însă avertizează că istoria arată și riscuri asociate exercitării puterii în numele dreptății.

„Am multă admirație pentru tinerii care socializează în piețele publice pentru o justiție corectă. Știu bine că acesta este un obiectiv important în societate”, scrie Năstase.

El adaugă însă că există exemple istorice în care justiția a fost utilizată pentru realizarea unor interese particulare.

„Ei n-au descoperit însă/încă faptul că dictatura poate fi exercitată și în numele dreptății, dar pentru realizarea unor interese. Inchiziția sau Dzerzhinsky sunt exemple clasice”, afirmă fostul premier, menționând și nume din spațiul european: „Barroso, Reding, Day pot explica și ei cum…”.

Referiri la perioada Băsescu și la figuri din justiție

În postare apare și o referire la perioada în care Traian Băsescu a fost președinte al României și la nume asociate cu sistemul judiciar din acea etapă.

„Unii își doresc poate revenirea la justiția lui Băsescu – cu Monica Macovei, Livia Stanciu, Ionuț Matei, Daniel Morar, etc.”, scrie Adrian Năstase.

El menționează și o apariție televizată recentă, făcând referire la postul B1 TV.

„B1tv a ținut seama de recomandarea mea și a invitat-o aseară la o emisiune pentru a sugera cum poate fi reparată justiția”, afirmă fostul premier.

Alternativa geopolitică și rolul ONG-urilor

Adrian Năstase continuă prin a descrie ceea ce consideră a fi o falsă dilemă geopolitică.

„Intelectualii lui Băsescu (reciclați) ne explică zilnic că asta este singura alternativă la atacurile hibride ale lui Putin. Alții cred că avem de ales între «calul alb» al lui Călin Georgescu și zeița «ex machina» de la Bruxelles”, scrie fostul premier.

El adaugă că, în opinia sa, România ignoră mizele globale reale și își modelează instituțiile sub influența unor factori externi.

„Noi însă continuăm să modelăm, sub influența unor sponsori politici externi, un sistem în care instituțiile statului sunt înlocuite cu ONG-uri, românești și străine, ignorând mizele adevărate ale lumii în care trăim”, afirmă Năstase.

Și Adrian Năstase se întreabă care este poziția PSD în contextul protestelor

În încheierea postării, fostul premier face o observație legată de poziționarea Partidului Social Democrat.

„Diversi adversari ai lui Dinamo mă întreabă «PSD unde e?» Sincer, nu știu”, scrie Adrian Năstase, fără a oferi alte explicații.