Primăriile plătesc milioane pentru festivaluri, în timp ce spitalele din oraș nu au aparatură

În timp ce spitalele din multe orașe nu dispun de aparatură medicală modernă, primăriile cheltuiesc anual milioane de lei pe festivaluri, concerte și „Zilele orașului”. Analizăm cifrele oficiale și discrepanțele majore dintre investițiile în divertisment și cele în sănătate.

Festivaluri de milioane, spitale fără echipamente

În România, contrastul dintre sumele uriașe alocate pentru evenimente festive și lipsa de investiții în sănătate a devenit tot mai evident. În ultimii ani, mai multe primării din țară au direcționat bugete impresionante către organizarea de festivaluri, spectacole și focuri de artificii, în timp ce spitalele locale se confruntă cu echipamente depășite, lipsă de personal și secții închise din cauza condițiilor improprii.

Conform datelor din sistemul electronic de achiziții publice (SEAP) și analizelor realizate de publicații economice, primăriile din orașe mici și mari au cheltuit, doar în 2024, peste 150 de milioane de lei pentru organizarea de evenimente culturale și recreative.

Cernavodă, exemplul unui oraș mic cu cheltuieli uriașe

Primăria Cernavodă a alocat în 2025 suma de aproximativ 400.000 de euro pentru organizarea „Zilelor Orașului”. Contractul include concerte, scenă, echipamente audio, lumini și focuri de artificii.

Plăcintă cu brânză și carne de vită. Rețetă de la Mary Berry, de făcut în doar 30 de minute

Nicușor Dan a început discuțiile cu liderii coaliției la Cotroceni. Grindeanu a ajuns la Palat cu Manda și Neacșu. Foto/Live Text

În același timp, Spitalul Orășenesc Cernavodă funcționează cu aparatură veche de peste zece ani, potrivit raportului intern publicat de Consiliul Local în 2024. Managerul unității a cerut finanțare pentru reînnoirea secției de urgență, estimată la 1,5 milioane de lei, dar cererea nu a fost aprobată la rectificarea bugetară.

Cazul nu este singular. La Fălticeni, primăria a cheltuit în 2024 peste 29.000 de lei doar pentru artificii, în timp ce spitalul local a solicitat fonduri pentru modernizarea laboratorului de analize și achiziția unui ecograf nou, evaluat la 200.000 de lei.

Orașe medii cu bugete de festival comparabile cu investițiile medicale

La nivelul orașelor medii, situația este similară. În mai multe localități din Ardeal și Moldova, primăriile au alocat între 500.000 și 1,5 milioane de lei pentru evenimente de weekend, în timp ce spitalele din subordine au primit, în unele cazuri, sub 200.000 de lei pentru întreținere și reparații.

Într-un oraș din Transilvania, potrivit datelor publice din SEAP, „Zilele Orașului 2025” au costat 1.680.672 de lei fără TVA, echivalentul bugetului de aparatură medicală al spitalului local pe doi ani.

Aceeași discrepanță este vizibilă la Târgu Jiu, unde, potrivit presei locale, primăria a plătit peste 2,2 milioane de lei pentru ediția 2024 a Festivalului „Zilele Orașului”. Spitalul Județean de Urgență din municipiu a semnalat în același an lipsa unui angiograf, aparat esențial pentru tratarea pacienților cu afecțiuni cardiace.

Satele și comunele nu rămân în urmă

Nici satele nu sunt ocolite de „boom-ul” festivalurilor. Deși bugetele lor sunt limitate, unele primării alocă o parte considerabilă din venituri pentru „Zilele comunei”, uneori chiar mai mult decât pentru dotarea dispensarelor.

În comuna Scornicești, de exemplu, în 2024 au fost cheltuiți aproximativ 350.000 de lei pentru organizarea unui festival folcloric de două zile, cu recitaluri, tarabe și jocuri de artificii. Dispensarul comunal a funcționat tot anul cu un singur medic și fără un aparat de EKG funcțional.

Fenomenul este răspândit: conform unui raport realizat de Economedia pe baza execuțiilor bugetare, peste 40% dintre comunele din România au alocat în ultimii trei ani mai mulți bani pentru evenimente publice decât pentru sănătate.

Cum justifică primarii cheltuielile

Primarii susțin că aceste festivaluri „aduc beneficii comunității” și contribuie la imaginea localităților. Argumentul principal este că evenimentele publice stimulează economia locală și turismul, atrăgând comercianți și vizitatori.

Totuși, auditorii Curții de Conturi au semnalat, în rapoartele publice din 2023 și 2024, nereguli în cheltuirea fondurilor pentru evenimente culturale. În mai multe județe, s-au constatat contracte atribuite direct, fără licitație, sau cheltuieli care nu au fost justificate prin rapoarte de impact economic.

În unele cazuri, firmele care au organizat festivaluri pentru primării au fost implicate în mai multe contracte similare în alte localități, semn al unui cerc restrâns de prestatori care obțin câștiguri constante din fonduri publice.

Spitalele, la limita subzistenței

În contrast, spitalele publice din orașe și comune funcționează la limită. Un raport din 2024 arăta că peste 60% din spitalele orășenești din România nu au fost dotate cu echipamente medicale moderne în ultimii 10 ani.

Multe unități medicale funcționează încă cu aparate second-hand, donate de spitale din Vestul Europei, iar secțiile ATI sau de imagistică medicală sunt adesea blocate din lipsă de personal calificat.

Exemplul Spitalului Orășenesc Caransebeș este relevant: conducerea spitalului a anunțat în 2024 că are nevoie de cel puțin 10 milioane de lei pentru modernizare, dar că bugetul local al orașului a alocat doar o treime din sumă, în timp ce pentru evenimentele culturale s-au cheltuit peste 2 milioane de lei.

Spital. Sursa foto: Freepik

Contrast uriaș între cheltuieli necesare pentru oameni și distracție

Potrivit datelor consolidate din execuțiile bugetare locale pentru perioada 2022–2024:

• Primăriile din România au cheltuit anual peste 350 de milioane de lei pentru evenimente culturale, festivaluri, zile ale orașelor și concerte.

• În același interval, investițiile în dotări medicale la nivel local s-au ridicat la aproximativ 200 de milioane de lei, jumătate din valoarea alocată pentru divertisment.

• În unele județe, cum este cazul Suceava sau Teleorman, cheltuielile pentru evenimente depășesc cu 60% fondurile destinate sănătății locale.