Economie
Piața imobiliară se schimbă radical. Informații esențiale pentru românii care vor să-și cumpere un apartament
Apartamente la bloc. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Piața imobiliară din România continuă să se confrunte cu numeroase provocări în 2025, iar Banca Națională a României (BNR) a emis o serie de avertismente pentru cei care dețin o locuință sau plănuiesc să cumpere una. Creșterea costurilor de construcție, accesul dificil la credite și disparitățile semnificative între regiuni pun presiune pe stabilitatea financiară a populației și complică semnificativ deciziile privind achiziția sau renovarea unei locuințe.
Locuințe tot mai scumpe. Ce aspecte ar trebui să aibă în vedere cei care vor să cumpere un apartament sau o casă
În ultimul trimestru al anului 2024, prețurile locuințelor din România au urcat cu aproximativ 4%, o creștere sub media Uniunii Europene și semnificativ mai mică comparativ cu țări vecine, precum Bulgaria sau Ungaria.
Ajustat cu rata inflației, prețul real al locuințelor a scăzut cu circa 4%, marcând una dintre cele mai pronunțate scăderi din UE. Această situație se datorează atât presiunii inflaționiste, cât și problemelor existente în domeniu. În paralel, veniturile populației au înregistrat o creștere moderată, puțin mai rapidă decât cea a prețurilor, ceea ce, în teorie, a îmbunătățit accesibilitatea la locuințe. Totuși, mulți români nu dispun de economii consistente, iar accesul la creditele ipotecare este tot mai restrâns.
Cât timp trebuie să economisești pentru un apartament
Conform calculelor BNR, perioada medie necesară pentru a cumpăra un apartament cu două camere s-a redus la nivel național, de la aproximativ nouă ani în trecut la 7,8 ani. În București, acest interval scade la circa 6,9 ani. Această estimare ia în calcul venitul net după scăderea cheltuielilor de bază, egale cu salariul minim net în decembrie 2024 (2.363 lei).
Cu toate acestea, mulți tineri nu au banii necesari pentru o astfel de investiție. Cu aceeași situație se confruntă numeroase familii din România. În plus, accesul la creditele ipotecare nu mai este atât de rapid ca în anii precedenți.
Locuințe mai scumpe în marile orașe. Diferențe mari între regiuni
Numărul locuințelor noi variază semnificativ de la județ la județ. În timp ce unele regiuni au înregistrat o dublare a unităților rezidențiale construite, altele au avut o încetinire vizibilă a construcțiilor. Această diferență se reflectă și în prețurile medii pe metru pătrat, care variază în funcție de zonă. În Botoșani, un metru pătrat costă în medie 4.506 lei, în timp ce în București ajunge la 8.235 lei.
Totodată, prețurile au evoluat diferit în funcție de tipul și localizarea imobilelor. Cele mai ridicate se înregistrează în cazul apartamentelor situate în blocurile noi.
Impactul scumpirii materialelor de construcție
Costurile ridicate ale materialelor de construcție, aflate pe un trend crescător de la mijlocul anului 2022, au influențat prețurile locuințelor. În paralel, lucrările de construcție pentru clădirile rezidențiale au scăzut cu aproximativ 12% în perioada aprilie 2024 – martie 2025, ceea ce a îngreunat oferta pe piață.
Cu toate acestea, numărul tranzacțiilor imobiliare a crescut cu 1,5% în afara Capitalei. În Constanța și Ilfov, numărul tranzacțiilor a crescut cu 22,5% și 16,5%.
Clujul se află în fruntea clasamentului
După București, județul Cluj s-a remarcat printr-un ritm alert de dezvoltare imobiliară în ultimul deceniu. Cele mai multe locuințe noi au fost construite în orașul reședință și în localitățile limitrofe precum Florești, Apahida și Baciu. Această creștere a fost alimentată de migrarea populației din oraș spre zonele periurbane, în căutarea unor locuințe mai spațioase și cu prețuri mai accesibile.
Cu toate acestea, lipsa unei infrastructuri adecvate a creat numeroase dificultăți pentru noii rezidenți, afectând calitatea vieții și accesul la servicii esențiale.
Probleme pentru cei care au fugit din marile orașe
Migrarea în masă spre suburbii, determinată de prețurile mari din orașe și de nevoia de spațiu, pune presiune pe școli, transport și alte servicii publice din localitățile limitrofe marilor centre urbane. Multe dintre acestea nu dispun de infrastructura necesară pentru a face față creșterii rapide a populației.
Școlile din aceste zone sunt adesea supraaglomerate și frecventate în principal de populația locală mai veche, în timp ce noii veniți își trimit copiii în școlile din orașele mari, unde uneori se desfășoară cursuri în trei schimburi. Lipsa unei rețele eficiente de transport suburban complică și mai mult accesul la oraș și serviciile acestuia.
Românii nu mai vor să cumpere case și apartamente vechi
Doar o cincime din locuințele din România au fost construite după 1990, iar suprafața medie locuibilă este de doar 41 mp, comparativ cu peste 90 mp în Uniunea Europeană. Deși majoritatea românilor sunt proprietari, mulți locuiesc în spații mici și în clădiri vechi, fără facilități moderne.
Aproape jumătate dintre locuitori trăiesc în condiții de supraaglomerare, procent dublu față de media europeană. De asemenea, mulți tineri aleg să rămână în locuințele părinților până după 30 de ani, din cauza lipsei de alternative accesibile, ceea ce este considerat un semnal îngrijorător pentru dezvoltarea societății.
„Lumea a plecat în masă spre suburbii. Primarii din aceste localități au fost fericiți pentru că au avut oportunitatea să le dezvolte, dar sosirea lor a venit la pachet cu o serie de probleme”, a spus Robert Santa, sociolog și director de cercetare la Rethink România, potrivit Capital.
Apartament. Sursa foto: Pixabay
Accesul la credit, o piedică pentru tineri
Pentru mulți tineri, obținerea unui credit ipotecar rămâne dificilă. Cerințele stricte ale băncilor, salariile mici și birocrația limitează accesul la finanțare, iar programele guvernamentale nu reușesc să ofere soluții suficient de atractive.
Pe termen lung, plata unui credit ipotecar reprezintă o povară considerabilă, adesea echivalentă cu un salariu mediu lunar blocat pentru până la 30 de ani.
