Nota de plată a venit brusc pentru România. 2025 a fost anul marilor decizii fiscale

Bani. Sursă foto: Pixabay

Anul 2025 a fost marcat de un pachet consistent de decizii fiscale în România, cu efecte imediate atât asupra cetățenilor, cât și asupra mediului economic. De la plafonarea veniturilor până la majorarea poverii fiscale, statul a încercat să gestioneze tensiunile bugetare prin ajustări accelerate, nu de puține ori disputate și intens contestate în spațiul public. Direcția în care se va îndrepta anul 2026 începe, astfel, să se contureze încă din prezent.

Anul 2025 a fost marcat de schimbări fiscale importante, care au afectat puternic atât economia, cât și societatea românească. Un sondaj CURS realizat în septembrie arăta că 70% dintre români considerau că țara se îndreaptă într-o direcție greșită.

Marea majoritate a respondenților (83%) au declarat că măsurile fiscale luate de Guvernul Bolojan au avut un impact mare și foarte mare asupra lor. 46% dintre ei au precizat că situația lor financiară s-a înrăutățit, în timp ce aproape o treime (32%) au spus că s-a menținut la același nivel, dar că nu sunt mulțumiți.

Pentru a vedea care au fost măsurile care au generat acest climat de nemulțumire generalizată, am purtat o discuție cu consultantul fiscal Loredana Mihăilă, specialist cu o vastă experiență în acest domeniu.

De unde a pornit furtuna

„Anul fiscal 2025 nu a început pe 1 ianuarie, ci la final de 2024, odată cu ordonanța-trenuleț adoptată de Guvernul Ciolacu 2, sub presiunea unui deficit care scăpase din orice scenariu optimist”, explică Loredana Mihăilă.

Potrivit consultantului fiscal, logica acelui pachet a fost simplă, dar fermă, și a fost bazată pe patru direcții principale. Prima – înghețarea a aproape tot ce înseamnă venituri la stat, de la salarii de bugetari și pensii publice, la o parte importantă din indemnizații și beneficii sociale.

A doua – tăierea facilităților fiscale, considerate „generoase”, din IT, construcții și sectorul agroalimentar. La acestea s-a adăugat modificarea regimului microîntreprinderilor și al dividendelor, pentru a aduce mai mulți bani la buget, prin diminuarea plafonului de încadrare – de la 500.000 de euro la 250.000 de euro și, de anul viitor, la 100.000 de euro – și prin majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%. Nu în ultimul rând, s-a pus frână angajărilor la stat și sporurilor, pentru a limita creșterea cheltuielilor.

Efecte simultane pentru economia României

Pachetul aprobat prin ordonanța-trenuleț a produs efecte simultane în trei direcții, explică Loredana Mihăilă. Astfel, veniturile populației dependente de stat au fost înghețate sau reduse prin eliminarea unor beneficii (tichete de masă, vouchere de vacanță mai mici etc.).

În paralel, costul muncii în sectoarele considerate „favorizate” – IT, construcții, industria alimentară – a crescut, pentru că au fost eliminate scutirile și reducerile care le făceau competitive. Iar mediul antreprenorial mic și mediu a fost impactat din plin prin reducerea pragului de microîntreprindere și creșterea impozitului pe dividende.

„În fapt, măsurile publicate în noaptea de Anul Nou au fost, ca de atâtea ori, aplicabile aproape exclusiv mediului de business. Ele au produs distorsiuni majore în strategiile companiilor și o decapitalizare accelerată a firmelor mici, împinse să ia decizii fiscale de ultim moment și să distribuie masiv profitul în fonduri de dividende”, spune consultantul fiscal.

Modificarea abruptă a plafonului pentru aplicarea regimului de microîntreprindere – de la 500.000 euro la 250.000 euro – a dus la o diminuare drastică a numărului de companii care au mai putut beneficia de acest sistem: din aproximativ 450.000 de microîntreprinderi fiscale au mai rămas circa 375.000. Efectul de „bombă cu fitil lung” asupra microîntreprinderilor va deveni pe deplin vizibil în 2026, când plafonul va coborî la 100.000 de euro, avertizează Loredana Mihăilă.

De la austeritate „de avarie” la șocul TVA

„Când a venit Guvernul Bolojan, în vara lui 2025, mingea nu mai era la centru, ci deja în careu. Deficitul trebuia redus, Bruxellesul cerea măsuri concrete, iar piețele financiare se uitau la noi cu mâna pe frâna de urgență a ratingului”, afirmă consultantul fiscal.

Ca urmare, a apărut „supralicitarea” – față de ordonanța-trenuleț dată de Guvernul Ciolacu 2 – din primul pachet aprobat de noul Executiv. Măsurile sunt deja cunoscute și resimțite din plin. TVA-ul a fost majorat, accizele la carburanți, alcool și tutun au crescut, s-a extins impozitarea produselor zaharoase și pensiile mai mari au intrat la plata CASS.

Iar capitalul a fost taxat mai dur nu doar prin creșterea anunțată a impozitului pe dividende la 16% din 2026, ci și prin taxe suplimentare pe bănci și jocuri de noroc.

„Efectul imediat al acestui pachet este o rată de inflație care gravitează în jurul pragului de 10%, iar explicația este aproape integral în aceste măsuri, la care se adaugă și eliminarea sau reducerea subvențiilor la energie, care se transferă direct în facturile gospodăriilor și în costurile companiilor”, precizează Loredana Mihăilă.

În opinia sa, ierarhia impactului generat arată astfel:

• Locul I: majorarea TVA-ului și a accizelor, care se resimt în fiecare bon fiscal și în fiecare factură de utilități, punând presiune suplimentară pe bugetele tuturor.
• Locul II: creșterea impozitului pe capital, ce schimbă modul în care antreprenorii își planifică distribuirea profitului și influențează apetitul de investiții.
• Locul III: introducerea CASS pentru pensii și înghețarea în continuare a veniturilor la stat, care se reflectă în mod direct în capacitatea de consum a gospodăriilor, accentuând sentimentul de „trăim mai strâns, plătim mai mult”.

Cine resimte cel mai puternic furtuna fiscală

Potrivit specialistului, nu toate domeniile de activitate sunt afectate la fel. „Dacă ne uităm la efecte, putem desena câteva «epicentre» ale cutremurului fiscal”, explică Loredana Mihăilă.

Astfel, primele sectoare impactate puternic sunt domeniul construcțiilor și piața imobiliară. Motivele sunt evidente – dispariția facilităților pentru salarii, care au crescut costurile de muncă, și creșterea TVA-ului la o parte din livrările de locuințe. Urmările – se amână investiții, se renegociază contracte, dezvoltatorii și firmele de construcții își regândesc planurile.

Unda de șoc a afectat și industria IT și serviciile cu valoare adăugată mare. Și aici pierderea scutirii de impozit pe venit și a unor facilități la contribuții a dus la costuri mai mari cu salariile. „România a devenit astfel mai puțin atractivă în competiția pentru proiecte regionale. Nu pleacă toți dintr-odată, dar e posibil ca noile proiecte mari să fie deschise în alte țări”, subliniază consultantul fiscal.

Pe lista „victimelor” figurează și sectorul agro-alimentar, dar și retailul de consum, cu efecte imediate asupra unei mari părți a populației. „Lanțul fermă - procesator - magazin este comprimat între costuri în creștere și clienți care au ajuns deja la limita bugetului lunar”, subliniază Loredana Mihăilă.

Consultările, un demers pur formal

Expertul în fiscalitate afirmă că, formal, Executivul a inițiat consultări cu mediul de afaceri. „Practic, senzația dominantă în mediul privat a fost: «ne-ați chemat să ne informați, nu să ne întrebați». La ordonanța-trenuleț din finalul lui 2024 nu a existat un dialog pe măsurile puse în transparență decizională în data de 29 decembrie și aruncate în Monitorul Oficial în ultima zi din an”, precizează consultantul.

Aceasta deși patronatele și asociațiile profesionale au transmis avertismente clare referitor la faptul că pierderea facilităților, combinată cu reducerea pragului la microîntreprinderi, va diminua competitivitatea și va împinge firmele spre evaziune sau închidere. Dar pachetul a fost adoptat aproape integral, după ceea ce a părut a fi un „dialog al surzilor”.

„La pachetul Bolojan, consultarea a fost mai structurată, dar viteza procesului a lăsat puțin loc pentru soluții alternative. S-au obținut câteva «amortizoare» – tranziții, excepții punctuale, perioade de grație –, însă direcția principală reprezentată de majorarea TVA-ului și accizelor și taxarea suplimentară a capitalului nu s-a schimbat”, afirmă Loredana Mihăilă, care susține însă că există și o tușă pozitivă în tot acest peisaj sumbru: „lipsa ordonanțelor de urgență și o oarecare predictibilitate – o luminiță firavă, stinsă câteodată de vântul turbat al negocierilor politice, cu răzgândiri pe ultima sută de metri.”

Efectele secundare sau ce nu scrie în expunerea de motive

Nicio ordonanță de urgență nu are un capitol cu titlul „Efecte secundare probabile”, explică Loredana Mihăilă. Realitatea economico-socială, da.

Potrivit consultantului fiscal, evaziunea fiscală este, de regulă, prima care reacționează – când crești TVA-ul și accizele într-o economie în care controalele sunt inegale și digitalizarea nu este încă completă, o parte din activitate se mută, aproape natural, în zona gri.

„Din păcate, concedierile și închiderile de firme apar foarte repede. Mai ales în sectoarele cu marje mici, pachetul fiscal nu se traduce doar în «plătim mai mult», ci în: «nu mai angajăm», «închidem puncte de lucru» și «renunțăm la proiecte»”, afirmă expertul.

Și chiar dacă, potrivit celor mai recente date, la nivel macro deficitul se corectează, la nivel micro efectul poate consta în decizii individuale de retragere din business sau de migrare spre alte jurisdicții. „Cea mai mare grijă a Guvernului Bolojan este să nu intrăm într-un cerc vicios, pentru că taxele mai mari generează mai multă evaziune, ceea ce duce la o bază de impozitare mai mică și astfel apare presiunea pentru noi taxe”, precizează Mihăilă.

Ce urmează pentru România?

Perspectivele nu sunt deloc roz. Până la finalul lui 2025, România trebuie să demonstreze o mulțime de lucruri. Că pachetele de măsuri nu sunt doar „de poză” pentru Bruxelles, ci chiar aduc deficitul pe un trend descendent. Că administrația fiscală reușește să colecteze mai bine, nu doar să emită mai multe acte de control. Și nu în ultimul rând, că reformele promise pe partea de cheltuieli – pensii speciale, companii de stat și aparat administrativ – nu rămân doar la nivel de anunț.

„2026 va fi anul adevărului, pentru că va începe sub semnul taxelor mărite – impozitul pe dividende urcă la 16%, iar TVA 21% / 11% se așază în economie cu efect de durată. Dacă nu se umblă serios la cheltuieli structurale, tentația unei noi runde de creșteri de taxe nu dispare”, avertizează consultantul fiscal.

Potrivit specialistului, întrebarea care îngrijorează acum mediul de afaceri este: „Dacă lucrurile nu merg bine, pun TVA 21% pe tot?”.

„Scenariul în care toate categoriile – inclusiv alimente de bază, medicamente, apă, canalizare etc. – ar urca la 21% este, pe termen scurt, mai degrabă improbabil din motive sociale și politice. Ar împinge prea mulți oameni în zona vulnerabilității, iar nota de plată s-ar vedea direct în stradă”, explică Loredana Mihăilă. Expertul susține însă că există un scenariu mult mai probabil – cel al unei serii de mutări succesive ale TVA-ului de la 11% la 21% în câteva domenii de activitate, cum ar fi, de exemplu, sectorul HoReCa. Asta însă doar dacă scade gradul de conformare în industrie, din alte motive decât o eventuală scădere a consumului.

S-a schimbat regula jocului

Consultantul fiscal consideră că, din perspectiva finanțelor publice, multe dintre măsurile din 2025 pot fi explicate: România cheltuie mai mult decât produce de ani de zile, iar corecția era inevitabilă.

„Întrebarea nu este dacă trebuia făcut ceva, ci cum și pe cine apasă nota de plată. 2025, «anul furtunii fiscale», va rămâne în memoria antreprenorilor și a profesioniștilor nu doar ca un an cu taxe mai mari, ci ca unul în care s-a schimbat, brusc, regula jocului. De la ideea de «fiscalitate mică și simplă» am trecut la un sistem mai apropiat de media europeană. Dar încă fără garanția că statul va deveni mai eficient și mai responsabil”, concluzionează Loredana Mihăilă.

În opinia sa, marea temă a anului viitor nu va mai fi însă doar „ce taxe mai creștem?”, ci dacă vom avea curajul să mutăm în sfârșit reflectorul și pe cealaltă parte a ecuației, reprezentată de cheltuielile statului, calitatea serviciilor publice și eficiența administrației. Rămâne văzut dacă personajul principal va putea să își facă temele corect.

Munca și consumul duc greul

Chiar și cu o cotă de 10% la impozitul pe venit, pachetul complet de contribuții (CAS, CASS) împinge costul total al muncii sus, cu o cotă de aproximativ 40% fată de 38,8% media din UE. Cu un TVA standard la 21% și un număr mai mic de excepții, ne apropiem accelerat de media europeană la taxarea consumului care este de 21,8%

„În ceea ce privește taxarea proprietății și a mediului – aici rămânem, deocamdată, sub media europeană. Impozitele pe proprietate, pe avere și pe poluare sunt încă relativ blânde, cu o pondere de 2% din veniturile bugetare, față de media de 4,7% din UE. Cu alte cuvinte, munca și consumul duc greul, în timp ce proprietatea și externalitățile (poluare, resurse naturale) rămân încă subimpozitate. Este un model clasic pentru economiile emergente, dar care, pe termen lung, descurajează exact ce ne dorim să creștem, adică munca formală și consumul fiscalizat”, explică Loredana Mihăilă.