Social
Ministrul Mediului nu știe câte hectare de pădure sunt în țară, deși INS publică anual rapoarte
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu. Sursa foto: Captură video Youtube
Din cuprinsul articolului
Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a fost pusă în dificultate atunci când a fost întrebată de jurnalistul Răzvan Dumitrescu câte hectare de pădure există în România. Aceasta nu a știut să răspundă, deși Institutul Național de Statistică (INS) publică anual rapoarte care arată evoluția suprafețelor împădurite. „Nu știu exact să vă dau numărul. Din punctul meu de vedere...”, a fost răspunsul său, în interviul de la Antena 3.
Ministrul Mediului nu știe câte hectare de pădure există în România
Întrebată de jurnalistul Răzvan Dumitrescu câte hectare de pădure are România, Diana Buzoianu nu a știut să răspundă. Totuși, INS publică anual rapoarte care arată evoluția suprafețelor împădurite. Conform acestor date, suprafața pădurilor nu a scăzut, așa cum a afirmat ministrul, ci a înregistrat o creștere în ultimii ani.
Statisticile arată că în scădere se află exploatarea masei lemnoase și suprafața regenerată. Acest lucru nu este pus pe seama Romsilva, ci a deciziilor luate la nivelul Ministerului Mediului și a lipsei fondurilor pentru împăduriri. Tot statisticile arată că pădurile se pot degrada dacă arborii bolnavi nu sunt extrași, lucru realizat tocmai prin exploatarea controlată a masei lemnoase.
Romsilva. Sursa foto: romsilva.ro
Datele publicate în 2024 de INS arată că fondul forestier al României a crescut cu 1.263 de hectare față de anul anterior. În același timp, suprafața acoperită efectiv cu păduri a înregistrat o creștere de 2.271 de hectare.
Hectarele de pădure, în creștere
Suprafața pădurilor reprezintă 97,7% din fondul forestier național. Potrivit datelor INS, la finalul anului 2024 România avea 6.462.196 de hectare de pădure, față de 6.459.925 de hectare la sfârșitul lui 2023.
Suprafața de pădure nu a crescut doar în 2024 comparativ cu 2023, ci a înregistrat majorări anuale în ultimii ani. Tendința s-a accentuat după 2008, când Ministerul Mediului a alocat fonduri pentru „Radarul Pădurilor – SUMAL”, sistemul informatic național gestionat de Garda Forestieră, care urmărește trasabilitatea lemnului și combate tăierile ilegale.
În 2023, suprafața pădurilor a fost mai mare cu 3.159 de hectare față de 2022, ajungând la 6.459.925 de hectare. Rapoartele anuale ale INS arată că astfel de majorări se înregistrează constant, în fiecare an, de 18 ani încoace.
Studiul Greenpeace contrazice datele INS
Cu toate acestea, este adevărat că din studiile publicate de ONG-uri de mediu nu reiese că această creștere ar exista. De exemplu, Greenpeace a publicat în 2022 un raport în care afirmă că „în fiecare oră dispar 6 hectare de pădure în România”.
Cum un an are 8.765 de ore, rezultă o pierdere de 52.590 de hectare anual, în timp ce statisticile oficiale arată creșteri de aproximativ 6.400–7.000 de hectare pe an. Diferența ar putea fi explicată prin reîmpăduriri, însă datele INS arată că aceste lucrări sunt în scădere, pe fondul lipsei de finanțare de la Ministerul Mediului.
Sursa foto: mmediu.ro
Dacă diferența nu poate fi explicată prin reîmpăduriri anuale, rămâne neclar ce a calculat Greenpeace atunci când a susținut că România pierde aproape 53.000 de hectare de pădure pe an. Un astfel de ritm ar fi însemnat ca, între 2022 și finalul lui 2024, suprafața pădurilor să scadă cu peste 150.000 de hectare, lucru contrazis de rapoartele oficiale ale INS.
Volumul de masă lemnoasă scade
Volumul de masă lemnoasă recoltată scade de la un an la altul. Potrivit datelor INS, în 2024 s-a înregistrat un declin de 2,8% față de 2023, ceea ce înseamnă cu 1,068 milioane de metri cubi mai puțin decât în 2022, totalul fiind de 19,17 milioane mc. În 2023, volumul a fost mai mic cu 5,3% comparativ cu 2022, an în care scăderea față de 2021 fusese de 1,5%.
Scăderile au lovit în special gospodăriile sărace din România. Aproximativ 3,5 milioane de locuințe, adică jumătate din total, se încălzesc iarna cu lemne, iar prețurile mai mari și oferta redusă le-au afectat direct. Impactul s-a resimțit și asupra Romsilva, unde încasările și profitul au înregistrat un declin.
O scădere constantă se înregistrează și la suprafața regenerată, ceea ce înseamnă tot mai puține reîmpăduriri de la un an la altul. Responsabilitatea aparține Ministerului Mediului, care nu a alocat fondurile necesare.
