Sursa foto: Arhiva EVZGrafitul, o bogăţie uriaşă pe care ţara moastră o are şi datorită căreia ar putea deveni un jucător extrem de important pe piaţa mondială a neferoselor. Grafitul, din care se fabrică grafenul, material folosit în industriile cele mai avansate.
Ca să vă daţi seama de importanţa acestei materii prime, bateria de mașină electrică conține de 10 până la 20 de ori mai mult grafit decât litiu. De asemena, grafitul este esenţial şi în industria IT.
Ca să vă daţi seama cât de importantă poate deveni România în acest domeniu, să menţionăm faptul că resursele cele mai importante de grafit sunt deţinute de China, care şi prelucrează în prezent aproximativ 90 la sută din catitatea care se extrage la nivel mondial.
Uniunea Europeană, la această oră, importă peste 97 la sută din necesarul de grafit natural pentru industria sa de vârf, producţia internă fiind aproape inexistentă. În Europa, Ucraina are cele mai mari rezerve de grafit, aproximativ 20 la sută din zacămintele mondiale, dar a semnat deja un acord de principiu pentru exploatare cu SUA.
Din cauza acestei crize majore, Uniunea Europeană a lansat Legea pentru materiile prime critice, între care este inclus şi grafitul, lege cu ţinte clare până în anul 2030 pentru reducerea dependenţei de importuri.
În acest context, România devine deţinătoarea uneia dintre materiile prime strategice, sau critice, cum vreţi să le spuneţi şi cea mai importantă ţară din UE care are grafit.
De avut, le avem. Dar de făcut, ce facem cu ele? Cam ce-am făcut cu mare parte din bogăţiile acestui pământ. Le pierdem. Le dăm pe nimic, sau aproape pe nimic.
Zăcămintele de grafit din România sunt în administrarea companiei „Salrom”, care are ca acţionariat 51 la sută statul român şi 49 la sută Fondul Proprietatea. După cum vedeţi, acest zăcământ nici măcar nu figurează în titulatura firmei. De exploatat, nu se exploatează niciun gram de grafit. Cele mai importante zăcăminte se află în judeţul Gorj, zona Baia de Fier, mina Cătălinu şi cariera Ungurelaşu, dar şi în Munţii Apuseni. Exploatarea de la Baia de Fier a fost închisă demult, pe motiv că nu este rentabilă, aşa cum au fost închise şi lăsate în paragină toate minele care exploatau zăcăminte strategice, sau critice din România. În condiţiile în care se estimează că în următoarele decenii, cererea de grafit va creşte cu 500 la sută, la noi, exploatarea acestei materii prime nu este rentabilă.
Vă propun în continuare să lăsăm naivitatea de-o parte şi să spunem clar. Zăcămintele critice din România sunt şi ţinta unor interese străine, care vor să le ia, dacă se poate, pe nimic. Folosindu-se, desigur, şi de cozile de topor de la noi.
Să explicăm. „Salrom” este, de mai bine de 15 ani, ţinta unor atacuri furibunde pentru a fi preluată total de la statul român. Tactica a fost simplă şi am descris-o în câteva anchete pe care le găsiţi aici, în arhiva Evz. Nu s-au făcut investiţii pentru că o parte dintre componenţii Consiliului de Administraţie, numiţi pe criterii politice, se opuneau vehement. Astfel, „Salrom” devenea din ce în ce mai ineficientă. Adică, numai bună de dat pe nimic, cuiva care să vrea să investească.
Cel mai clar exemplu îl avem acum, la Salina Praid, care stă să se năruie. Unde nu este vorba doar de o bijuterie a naturii, nu este vorba doar de turismul din zonă care e în cădere liberă, ci de o poartă prin care se poate ajunge la grafitul românesc. De-a lungul anilor, deşi au existat numeroase semnale de alarmă, nu s-a făcut nimic pentru protejarea salinei. Pârâul Corund nu a fost regularizat, nu s-a construit nici măcar un dig. Doar acum, când oamenii din zonă sunt evacuaţi în grabă, s-a improvizat la repezeală un dig din panouri metalice şi saci cu nisip.
Sursa: Inquam Photos / Alex Nicodim
Eu cred că totul a fost premeditat. Cred că nu este deloc întâmplător că Guvernul Ungariei şi-a arătat disponibilitatea de a participa la salvarea şi reabilitarea Salinei Praid. Nu cred că este întâmplător faptul că preşedintele Ungariei, Tamas Sulyok, care va participa săptămâna viitoare la liturghia de Rusalii la Șumuleu Ciuc, are în program și o vizită la Praid pentru a inspecta situația și a livra ajutor după cum informează MTI, citată de Agerpres.
Cum va fi „rambursat” acest ajutor? Prin accesul la „Salrom”. Adică la grafitul românesc.
Iar pentru cei care mă bănuiesc de teorii ale conspiraţiei, reamintesc faptul că pe 23 octombrie 2024, de pe o stradă din Baia Mare au fost ridicaţi mai mulţi cetăţeni maghiari, care „viziteseră” câteva mine din zonă lăsate în paragină, luaseră probe din ele şi care aveau asupra lor documente secrete ce conțineau planuri și schițe detaliate ale tuturor minelor de metale neferoase din zona Baia Mare.
