Mina de grafit din localitatea Baia de Fier, județul Gorj, va fi redeschisă în 2025. O perioadă îndelungată activitatea a fost complet sistată. Decizia vine ca urmare a unui amplu proiect de investiții în valoare de 200 de milioane de euro. Banii provin din fonduri europene.

Zăcământul de la Baia de Fier este recunoscut drept unul dintre cele mai mari din Europa. Reluarea exploatării vine într-un context internațional în care grafitul este considerat o resursă critică, esențială în mai multe domenii de vârf, inclusiv industria auto și electronică.

Proiectul din Baia de Fier este coordonat de compania de stat Salrom

Responsabilitatea pentru relansarea activităților miniere în această zonă aparține companiei de stat Salrom – Societatea Națională a Sării. Aceasta a primit sprijin din partea Comisiei Europene, care a declarat proiectul ca fiind de importanță strategică pentru regiune.

Oficialii europeni și români consideră că redeschiderea minei poate reduce dependența Uniunii Europene de importurile de grafit, în special din Asia, și poate contribui la consolidarea securității materiilor prime în spațiul comunitar.

100 de locuri de muncă și un potențial economic uriaș

Estimările inițiale indică faptul că redeschiderea minei va crea peste 100 de locuri de muncă directe în zonă, dar impactul economic se va extinde și asupra altor domenii, precum transport, servicii sau industrie locală.

Se preconizează că producția anuală va atinge 15.000 de tone de grafit natural. Materia primă va fi utilizată în principal pentru fabricarea bateriilor pentru vehicule electrice, dar și în alte ramuri industriale, precum electronică, chimie și producția de grafenă, un material revoluționar cu multiple aplicații tehnologice.

Baia de Fier – de la ruină la relansare

După decenii în care mina a fost abandonată, localitatea Baia de Fier are șansa de a renaște economic. În perioada comunistă, zona era recunoscută pentru activitatea minieră. Prăbușirea industriei în anii '90 a dus la închideri în lanț și la pierderea mii de locuri de muncă.

Relansarea proiectului minier reprezintă o oportunitate de revigorare economică pentru comunitate. Dar și o formă de recunoaștere a potențialului ignorat ani la rând. Autoritățile locale au salutat decizia. Au declarat că vor sprijini implementarea proiectului.

Grafitul – un material strategic în Europa

Grafitul este inclus pe lista oficială a materialelor critice ale Uniunii Europene. Acesta este utilizat în fabricarea anodurilor pentru baterii litiu-ion, componente-cheie în industria auto electrică, în tehnologia stocării energiei și în domenii precum apărarea și telecomunicațiile.

Cererea globală pentru grafit este în creștere accelerată, pe fondul tranziției către energii curate și electrificarea transportului. În acest context, controlul asupra zăcămintelor de grafit devine un element esențial al strategiei industriale europene.

Sprijin european și obiective pe termen lung

Proiectul beneficiază de finanțare din fonduri europene nerambursabile, în cadrul inițiativelor care vizează creșterea autonomiei strategice a UE în domeniul materiilor prime. Comisia Europeană a inclus mina de la Baia de Fier în lista proiectelor susținute pentru a reduce vulnerabilitatea Europei față de importurile din afara blocului comunitar.

Autoritățile române au anunțat că vor colabora cu partenerii europeni pentru a asigura respectarea tuturor standardelor de mediu și pentru a evita impactul negativ asupra ecosistemelor locale.

Ce urmează pentru Baia de Fier

În ciuda potențialului economic, redeschiderea unei mine implică și provocări semnificative. Este necesară reabilitarea infrastructurii miniere, modernizarea echipamentelor, dar și asigurarea unui cadru legislativ care să permită exploatarea sustenabilă.

În plus, procesul de obținere a tuturor avizelor de mediu poate întârzia implementarea proiectului. Reprezentanții Salrom au declarat însă că există un calendar clar de lucrări. Primele exploatări comerciale sunt așteptate în decursul anului 2026.

Repornirea minei de grafit de la Baia de Fier reprezintă un pas important pentru România. Atât din perspectivă economică, cât și strategică. Cu o investiție de 200 de milioane de euro, proiectul promite să transforme o zonă ignorată în ultimele decenii într-un centru de importanță europeană pentru materiile prime critice.