Instituția acuzată că i-a lăsat pe prahoveni fără apă dă vina pe ANAR și Ministerul Mediului

Sursa foto: Facebook

Operatorul rețelei de apă ESZ Prahova lansează un val de acuzații la adresa ANAR și Ministerului Mediului, menționând că deciziile celor două structuri privind barajul Paltinu au generat problemele de apă din județ. Operatorul susține că folosește o infrastructură veche, pe care nu are voie legal să o modernizeze, și acuză că aruncarea vinei asupra companiei reprezintă o tentativă de dezinformare menită să ascundă responsabilitățile altor instituții.

Problemele locuitorilor din Prahova, aruncate de la o instituție la alta

Operatorul susține că este vizat de o campanie de dezinformare și că afirmațiile apărute în spațiul public sunt false și nefondate.

„Ca urmare a dezinformărilor lansate în spațiul public privind situația apei din județul Prahova, Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. (ESZ Prahova) denunță public valul de afirmații false, manipulări și încercări deliberare de deturnare a atenției privind situația alimentării cu apă din județul Prahova. În ultimele zile, diverse persoane și instituții au încercat să inducă ideea că societatea noastră ar avea vreo responsabilitate în această situație”, arată operatorul.

Acesta adaugă că gestionează o infrastructură veche de peste 50 de ani, aflată în patrimoniul public și administrată de A.N. „Apele Române”, și că are rolul de operator conform contractului de operare nr. 12175/23.07.2013, prelungit periodic.

„Aceste acuzații sunt mincinoase, nefondate și reprezintă o campanie intenționată de dezinformare. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. operează o infrastructură aflată în patrimoniul public al statului aflat în administrarea A.N. „Apele Române”, mai arată aceștia.

Argumentele operatorului

ESZ Prahova susține că problemele de alimentare cu apă din județ nu sunt cauzate de companie, ci de deciziile greșite ale ANAR și ale Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor privind Barajul Paltinu. Operatorul afirmă că reducerea nivelului apei din baraj, sursa principală a județului, a fost dispusă fără o fundamentare tehnică adecvată și fără consultarea societății.

Potrivit ESZ Prahova, aceste măsuri au redus semnificativ volumul de apă disponibil, au destabilizat procesele de tratare, au pus presiune pe întreg lanțul de alimentare și au creat riscuri pentru continuitatea serviciului public.

„Responsabilitatea pentru diminuarea necontrolată a nivelului din Barajul Paltinu aparține exclusiv ANAR și Ministerului Mediului, iar orice încercare de a arunca vina asupra ESZ Prahova este o falsificare a realității”, explică ESZ.

Fenomenele meteo, aspect de luat în calcul

În comunicat, operatorul ESZ Prahova spune că fenomenele meteorologice extreme de weekendul trecut au generat o turbiditate foarte ridicată a apei brute, imposibil de controlat în regim normal de exploatare. Compania adaugă că precipitațiile abundente au încărcat apa cu sedimente, nămol și argilă, au depășit limitele tehnologice de tratare și au crescut semnificativ timpii de filtrare. ESZ Prahova subliniază că niciun operator din România nu ar fi putut asigura tratarea normală a apei în astfel de condiții naturale extreme.

Operatorul mai atrage atenția că infrastructura de apă pe care o operează se află în patrimoniul public al statului, este administrată de ANAR și are peste 50 de ani vechime. Contractul de operare încheiat între ANAR și ESZ Prahova stabilește clar responsabilitățile: compania poate efectua doar lucrări de întreținere și reparații curente, în timp ce reparațiile capitale și modernizările majore sunt în sarcina ANAR. În aceste condiții, acuzațiile aduse operatorului pentru deficiențele infrastructurii vechi sunt nefondate, iar prezentarea acestora ca vină a companiei reprezintă, potrivit ESZ Prahova, o „manipulare grosolană”.

Șir de acuzații legate de situația din Prahova

Operatorul susține că autoritățile caută vinovați din societate și încearcă să acopere greșelile făcute în trecut.

„De ce se caută vinovați în interiorul societății? Pentru a acoperi greșelile altora. În loc ca instituțiile responsabile să își asume deciziile eronate privind gestionarea Barajului Paltinu, se încearcă direcționarea vinovăției către ESZ Prahova. Acest tip de atac nu este doar nedrept, ci reprezintă un pericol pentru corecta informare a populației și pentru funcționarea sistemului de alimentare cu apă”, se arată în comunicat.

ESZ Prahova subliniază că nivelul scăzut al apei a fost rezultatul unei decizii administrative, fără ca operatorul să fie informat despre eventuale situații neprevăzute. Compania explică că fenomenele meteorologice recente au amplificat turbiditatea apei, obligând-o să trateze apă în condiții aproape imposibile. În aceste condiții, acuzațiile aduse ESZ Prahova sunt considerate nejustificate.

Operatorul mai arată că demersurile pentru reabilitarea Bazinului de Apă Curată Lunca Mare, construit între 1982 și 1986 și pus în funcțiune în 1988, au fost blocate la nivel ministerial timp de ani de zile. Bazinul, cu un volum maxim de 315.000 mc și un volum util de 258.000 mc, are rolul de acumulare tampon pentru Stația de Tratare a Apei Voila în situații de viituri. ESZ Prahova a întocmit încă din 2021 nota conceptuală pentru reabilitarea acestuia, însă procesul administrativ s-a desfășurat foarte lent.

Potrivit ANAR, după emiterea avizului CTE MMAP, documentația urmează să fie aprobată în cadrul Consiliului Interministerial, iar hotărârea finală de Guvern este așteptată în 2026. Durata estimată pentru realizarea investiției, condiționată de asigurarea fondurilor, este de 32 de luni, din care 8 luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție.

„Responsabilitatea pentru blocaj aparține exclusiv instituțiilor centrale, nu operatorului”, spune sursa citată.

Precizările operatorului

ESZ Prahova spune că toți operatorii de apă cu care are contract de furnizare a apei tratate și clorinate au obligația de a menține rezervoare care să asigure alimentarea utilizatorilor timp de cel puțin 12 ore în caz de avarie. Compania menționează că această obligație le-a fost comunicată în 2024, prin adresa nr. 1969/22.04.2024.

Operatorul afirmă că, în privința scăderii nivelului Barajului Paltinu, a fost informat prea târziu și doar parțial. În octombrie 2025, un angajat al SGA Prahova – ABA Buzău a contactat ESZ Prahova pentru o ședință operativă, iar ulterior a fost transmisă o minută în care compania apărea ca participantă, fără ca concluziile să fie asumate de aceasta. Mai târziu, deciziile privind golirea barajului au fost luate în cadrul ședințelor Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, fără ca ESZ Prahova să fie invitată și fără ca aceste hotărâri să fie comunicate operatorului.

ESZ respinge, de asemenea, afirmațiile potrivit cărora ar fi primit fonduri de la ANAR pentru reabilitarea Bazinului de Apă Curată Lunca Mare. ESZ Prahova precizează că aporturile în numerar de la acționarul unic în 2024-2025, în valoare de 12.363.000 lei, au fost destinate unui proiect informatic GIS-SCADA aflat în faza de achiziție, iar ultima majorare de capital pentru reabilitarea Stației de Tratare Maneciu a avut loc în 2014.

Ce măsuri au fost luate

Pentru reducerea impactului asupra consumatorilor, operatorul susține că a implementat măsuri precum spălarea și dezinfectarea decantoarelor, filtrelor și rezervoarelor, mentenanța echipamentelor din Stația de Tratare Voila, achiziția de pompe și echipamente noi pentru clorinare, suplimentarea stocurilor de materiale de tratare, creșterea frecvenței monitorizării calității apei și informarea beneficiarilor despre eventualele reduceri de debit.

ESZ Prahova subliniază că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a inițiat un proiect de act normativ pentru concesionarea directă a bunurilor către operator, ceea ce ar fi permis realizarea de investiții fără a afecta bugetul public. Cu toate acestea, actul normativ nu a fost repus pe circuitul de avizare, iar compania așteaptă în continuare clarificări și aprobare pentru administrarea în siguranță a patrimoniului.

Despre acuzațiile legate de politizarea conducerii ESZ

ESZ Prahova afirmă că acuzațiile privind politizarea conducerii companiei sunt nefondate. Operatorul arată că procedura de selecție a membrilor Consiliului de Administrație s-a desfășurat în mod transparent, cu scopul de a profesionaliza consiliul, conform standardelor de guvernanță corporativă ale OCDE, și a fost organizată de autoritatea publică tutelară, Administrația Națională „Apele Române”. Selecția a respectat prevederile O.U.G. nr. 109/2011 și HG nr. 639/2023, iar comisia de nominalizare a fost alcătuită din membri desemnați de ANAR și AMEPIP, plus un expert independent.

Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice a confirmat legalitatea întregii proceduri și validitatea rezultatului acesteia, prin Avizul Conform nr. 107/03.04.2025. ESZ Prahova mai precizează că doamna Hunyadi Monica nu mai este angajată a societății.

Compania subliniază că problemele apei din Prahova au fost generate de deciziile greșite ale ANAR și ale Ministerului Mediului privind Barajul Paltinu, iar fenomenele meteo extreme din weekendul trecut au creat o turbiditate a apei imposibil de tratat în parametri normali. ESZ Prahova operează o infrastructură veche, pe care nu are dreptul legal să o modernizeze.

Operatorul susține că încercările de a identifica vinovați în interiorul societății reprezintă o formă de dezinformare, menită să ascundă responsabilitățile reale ale altor instituții, care deși au cea mai mare responsabilitate în situația creată, ar fi protejate la nivelul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

„Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. nu poate accepta să fie transformată în țap ispășitor pentru erori administrative și pentru efecte hidrologice care nu se află sub controlul său”, mai arată sursa citată.