Eurohold și EIG au intentat o nouă procedură de arbitraj împotriva statului român

Eurohold și EIG au intentat a doua procedură de arbitraj împotriva statului român, solicitând despăgubiri de 575 de milioane de euro. „Valoarea despăgubirilor solicitate statului român prin aceasta nouă cerere se ridică la suma de 575 de milioane de euro, iar în plus, şi alte entităţi care au suferit pierderi s-au alăturat cazului pentru procedurile viitoare”, se arată în comunicatul emis de Eurohold.

Eurohold și EIG au deschis a nouă procedură de arbitraj împotriva statului român

Potrivit comunicatului, perchezițiile desfășurate astăzi împotriva foștilor angajați Euroins România coincid cu momentul în care Eurohold Bulgaria AD și Euroins Insurance Group AD au depus a doua acțiune de arbitraj internațional împotriva statului român la Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor Relative cu Investițiile din Washington.

„Valoarea despăgubirilor solicitate statului român prin aceasta nouă cerere se ridică la suma de 575 de milioane de euro, iar în plus, şi alte entităţi care au suferit pierderi s-au alăturat cazului pentru procedurile viitoare”, au mai anunțat reprezentanții companiei.

ICSID a respins în urmă cu o lună solicitarea Guvernului român

Compania anunță că, în urmă cu o lună, Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor privind Investițiile (ICSID) de la Washington a respins solicitarea Guvernului român de a opri procedurile de arbitraj inițiate de Eurohold Bulgaria AD și Euroins Insurance Group AD, legate de retragerea licenței Euroins România și declararea insolvenței acesteia de către autoritățile române.

Autocar în flăcări la Kerzers, Elveția. Șase persoane și-au pierdut viața, anchetatorii iau în calcul un act deliberat

Casa cu 160 de camere și scări care nu duc nicăieri. Cea mai bizară clădire din lume a fost construită timp de 38 de ani

„Cu cele două proceduri de arbitraj intentate la Washington, valoarea totală a despăgubirilor solicitate statului român depăşeşte acum 1 miliard de euro. La aproape trei ani de la revocarea ilegală a licenţei EIRO, organizată de un grup de înalţi funcţionari din cadrul ASF, care a dus la falimentul asigurătorului român, au fost adunate dovezi, fapte şi cifre irefutabile că acest act al autorităţii de reglementare din România a încălcat legea şi că Euroins România era pe deplin solvabilă la data retragerii licenţei de funcţionare (17 martie 2025)”, se mai arată în comunicat.

Reprezentanții au adăugat: „Mai mult, toate previziunile speculative privind daunele şi costurile uriaşe pe care Euroins România ar trebui să le plătească în despăgubiri de asigurare s-au dovedit a fi manipulatoare, ceea ce confirmă în continuare faptul că EIRO era solvabilă şi bine capitalizată la data la care licenţa sa a fost revocată”.

Perchezițiile, un act „complet lipsit de sens din punct de vedere juridic”

Potrivit sursei citate, această concluzie a fost confirmată la începutul anului 2023 de raportul întocmit de actuarul independent angajat de acționari și de BERD, unul dintre acționarii Euroins Insurance Group, pentru a realiza o evaluare tehnică independentă a EIRO înainte de momentul în care licența a fost retrasă.

Documente. Sursa foto: Freepik

„În loc să se concentreze pe rezolvarea acestei probleme în ultimii trei ani, aşezându-se la masa negocierilor şi discutând cu acţionarii EIRO despre cum să protejeze interesele asiguraţilor şi ale clienţilor prejudiciaţi din România, pentru care Eurohold şi EIG au propus un plan specific, aceştia au asmuţit procurorii să percheziţioneze sertarele şi dulapurile care conţin obiecte personale ale cetăţenilor români obişnuiţi care au lucrat ca angajaţi la Euroins România. Acest act nu este doar ruşinos, ci şi complet lipsit de sens din punct de vedere juridic”, se maia rată în comunicat.

Perchezițiile din dosarul privind falimentarea Euroins

Procurorii Parchetului General au făcut, miercuri, percheziții în 12 locații din București și în două locații din municipiul Târgu Mureș, într-un dosar care vizează falimentarea companiei de asigurări Euroins.

„Cercetările vizează infracţiunile de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, gestiune frauduloasă cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani şi prezentarea, cu rea-credinţă de date neadevărate privind condiţiile economice sau juridice ale societăţii ori ascunderea, cu rea-credinţă, în tot sau în parte, a unor asemenea date”, a transmis PÎCCJ.