Fost procuror-șef Liviu Tudose, despăgubiri definitive după achitare în dosarul deschis de DNA Ploiești

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Fostul procuror Liviu Mihail Tudose, care a condus în trecut Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și a fost achitat definitiv în dosarul în care procurorii DNA îl acuzaseră de corupție și divulgare de informații confidențiale, a obținut definitiv despăgubiri morale după un lung șir de procese împotriva autorităților statului.

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins luna trecută toate recursurile formulate în cauză și a menținut decizia Curții de Apel București prin care Direcția Națională Anticorupție, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și Inspectoratul de Poliție Județean Prahova au fost obligate la plata unor daune morale către fostul magistrat.

Dosarul care l-a vizat pe Tudose Liviu Mihail și pe Sebastian Ghiță

Tudose Liviu Mihail a fost trimis în judecată de DNA într-un dosar care îl avea în centru și pe fostul deputat PSD Sebastian Ghiță. Procurorii anticorupție susțineau că, în perioada iunie 2013 – primăvara anului 2014, mai multe persoane vizate într-o anchetă complexă privind evaziune fiscală și spălare de bani au beneficiat de informații confidențiale din dosar.

Potrivit rechizitoriului, printre beneficiarii informațiilor nedestinate publicității s-ar fi aflat și Sebastian Ghiță.

3,6 milioane de dolari pe oră. Cât de bogat e Elon Musk: România are PIB mai mic decât averea „trilionarului”

Ploșnițele de pat. Când apar, unde se ascund și cum se răspândesc între apartamente

„În perioada iunie 2013 – primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul PCA Ploieşti se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, mai multe persoane vizate de anchetă au obţinut informaţii confidenţiale pe diverse căi”, arătau procurorii DNA.

Anchetatorii susțineau că informațiile divulgate priveau „obiectul cercetărilor, persoanele fizice şi juridice cercetate, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz şi ale ofiţerilor de poliţie delegaţi să efectueze urmărirea penală”.

sursa foto. EVZ

În documentele DNA se mai susținea că „folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice a anumitor persoane, Sebastian Ghiţă l-a convins pe Tudose să îi furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală pe rolul PCA Ploieşti”.

Procurorii Lucian Onea și Cerasela Răileanu susțineau la acel moment că faptele ar fi fost comise deoarece fostul deputat avea interesul să protejeze persoane investigate și să își apere propriile interese financiare legate de companii aflate în atenția anchetatorilor.

În 2018, însă, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a achitat definitiv pe Tudose Liviu Mihail pentru acuzațiile formulate de DNA.

Statul român, obligat la plata a 200.000 de lei pentru arestarea nelegală

După achitare, fostul procuror a deschis mai multe acțiuni în instanță prin care a solicitat despăgubiri pentru perioada în care a fost reținut și arestat preventiv, precum și pentru tratamentul la care a fost supus în timpul procedurilor judiciare.

Într-unul dintre dosare, Curtea de Apel București a decis, în rejudecare, obligarea Statului Român la plata sumei de 200.000 de lei cu titlu de daune morale.

Instanța a dispus „obligarea Statului Român la plata către Tudose Liviu Mihail a sumei de 200.000 lei reprezentând daune morale şi la plata dobânzii legale aferente acestei sume de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la plata efectivă”.

Hotărârea a vizat prejudiciul moral rezultat din reținerea și arestarea considerate nelegale după achitarea definitivă a fostului magistrat.

Despăgubiri suplimentare pentru încătușare și condițiile detenției

Într-un al doilea litigiu, Curtea de Apel București a analizat modalitatea în care fostul procuror a fost tratat în timpul măsurilor dispuse împotriva sa.

Prin decizia civilă nr. 545A din 27 mai 2025, instanța a acordat mai multe categorii de despăgubiri morale.

Astfel, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a fost obligată să plătească 15.000 de lei „cu titlu de daune morale pentru măsura de încătușare”.

Direcția Națională Anticorupție a fost obligată la plata a 20.000 de lei „cu titlu de daune morale pentru prezentarea publică a măsurii de încătușare”.

DNA. Sursă foto: Facebook

Inspectoratul de Poliție Județean Prahova a fost obligat să achite 20.000 de lei „cu titlu de daune morale pentru condiționarea accesului reclamantului la asistenţă medicală de urgenţă de deplasarea la medic pe jos şi încătuşat”.

Aceeași instituție a fost obligată la plata a 50.000 de lei „cu titlu de daune morale pentru lipsirea de libertate în mod nelegal ulterior comunicării încheierii de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar”.

Pe lângă aceste sume, instanța a acordat și cheltuieli de judecată în sarcina instituțiilor pârâte.

Înalta Curte a închis definitiv litigiul

Cauza a ajuns ulterior la Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce toate părțile implicate au formulat recurs.

Prin Decizia nr. 897, pronunțată definitiv, instanța supremă a respins toate căile de atac.

„Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamantul Tudose Liviu Mihail şi de pârâţii Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală împotriva deciziei civile nr. 545A din 27 mai 2025”, se arată în soluția Înaltei Curți.

Judecătorii au stabilit că hotărârea Curții de Apel București rămâne definitivă.

Caz care generează efecte juridice

Dosarul lui Tudose Liviu Mihail rămâne unul dintre cele mai cunoscute cazuri provenite din seria anchetelor desfășurate la Ploiești în perioada în care DNA investiga cercuri de afaceri și politice asociate fostului deputat Sebastian Ghiță.

După achitarea definitivă din 2018, fostul procuror a obținut în instanță atât despăgubiri pentru privarea de libertate considerată nelegală, cât și compensații pentru modul în care a fost tratat în timpul procedurilor judiciare. Decizia recentă a Înaltei Curți pune capăt definitiv unuia dintre aceste litigii și confirmă obligația mai multor instituții ale statului de a plăti daune morale către fostul magistrat.