Emmanuel Macron / sursa foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Criza politică din Franța atinge un nou punct critic, după ce președintele Emmanuel Macron este așteptat să anunțe miercuri sau în zilele următoare următoarea sa mișcare strategică.
După demisia neașteptată a premierului Sébastien Lecornu, în funcție doar 27 de zile, Macron trebuie acum să decidă între convocarea de alegeri anticipate și numirea unui nou prim-ministru capabil să scoată țara din impasul economic și instituțional.
În timp ce președintele păstrează tăcerea, sprijinul din interiorul propriei tabere începe să se fisureze.
Autoritatea lui Macron, subminată de criza politică
Demisia premierului Lecornu a venit ca un nou șoc într-o succesiune de evenimente care au zguduit stabilitatea politică a Franței.
Macron, aflat la al doilea mandat prezidențial, se confruntă cu un climat de neîncredere accentuat, inclusiv din partea foștilor săi colaboratori apropiați.
Fostul prim-ministru Gabriel Attal, actual lider al partidului centrist Renaissance, a declarat luni seara la televiziunea națională că „nu mai înțelege deciziile președintelui”, adăugând că este nevoie de „claritate și coerență în conducerea guvernului”.
La rândul său, Edouard Philippe, un alt fost premier și posibil candidat la alegerile prezidențiale din 2027, a mers și mai departe, cerându-i public lui Macron „să se retragă după adoptarea bugetului”, acuzând o „succesiune de guverne eșuate în mai puțin de un an”.
În același ton critic, Élisabeth Borne, cea care a condus guvernul în perioada reformei controversate a pensiilor, a afirmat într-un interviu acordat ziarului Le Parisien că „este important să știi când să asculți și când să schimbi direcția”.
Între alegeri și un nou premier
Speculațiile s-au intensificat după ce Macron s-a întâlnit marți cu președinții Adunării Naționale și Senatului — un pas procedural obligatoriu înaintea convocării de alegeri anticipate.
Totuși, un scrutin rapid ar putea slăbi și mai mult partidul Renaissance și ar întări extrema dreaptă, condusă de Marine Le Pen.
„Este exclus să se organizeze alegeri acum”, a declarat un fost consilier prezidențial pentru presa franceză, adăugând că „scopul principal rămâne evitarea preluării puterii de către extrema dreaptă, chiar dacă Franța devine ținta ironiilor internaționale”.
Parlamentul francez / sursa foto: captură X
În acest context, o opțiune mai probabilă pare a fi numirea unui nou prim-ministru, posibil din zona stângii moderate.
Politologul Bruno Jeanbart a subliniat că:
„Macron mai are o singură carte de jucat: poate nominaliza un premier socialist și îl poate lăsa să formeze un guvern”.
Olivier Faure, liderul Partidului Socialist, a declarat marți seara că „a venit momentul să încercăm o guvernare de stânga”, adăugând că „am avut trei premieri de centru-dreapta și am văzut rezultatele”.
Criza politică din Franța și riscurile ei
O eventuală deschidere spre stânga ar marca o schimbare semnificativă de strategie pentru Macron, dar și un risc politic major.
Faure a anunțat că va susține suspendarea reformei pensiilor — o măsură care ar putea atrage sprijin popular, dar ar complica relațiile cu Bruxellesul.
Potrivit lui Jeanbart, o astfel de numire „ar muta responsabilitatea impasului bugetar spre opoziție, care oricum ar întâmpina aceleași dificultăți în Adunarea Națională divizată”.
Între timp, încercarea lui Lecornu de a media o soluție prin consultări cu liderii politici pare sortită eșecului.
Bruno Retailleau, liderul conservatorilor din Les Républicains, a refuzat participarea la guvern și a respins ideea unei coaliții, afirmând că „un premier de stânga ar slăbi Franța prin mai multe cheltuieli, mai multe taxe și o politică migratorie laxă”.
Astfel, indiferent dacă Franța va avea un nou guvern sau va merge spre alegeri, criza politică pare departe de a se încheia. Macron, aflat în fața celei mai dificile decizii din mandatul său, trebuie să aleagă între stabilitate pe termen scurt și un risc politic major pentru viitorul său.
