Consilierul guvernatorului BNR: Sistemul public de pensii nu îi va mai putea susține pe viitorii pensionari
- Raluca Dan
- 25 februarie 2026, 23:09
Sursa foto: FreepikConsilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, a afirmat, despre pensiile speciale, că, în opinia sa, problema nu ține doar de cuantumul acestora, ci în mod special de ieșirea la pensie „la o vârstă la care sunt unii care abia se pregătesc să aibă copii”. „Niciodată nu va fi nimeni mulţumit atunci când i se ia, dar ar trebui să ne uităm mai mult să vedem dacă mai există ţări în Europa unde să se iasă la pensie la 48 de ani”, a spus acesta, la un post TV.
Eugen Rădulescu a explicat cum sunt afectați cei care se pensionează la 65 de ani
Consilierul a declarat că nimeni nu este mulțumit „atunci când i se ia”, însă a menționat că ar trebui analizat dacă mai există în Europa situații în care pensionarea are loc la 48 de ani. „După părerea mea, asta este problema cea mai serioasă la pensiile speciale. Nu e vorba numai de cuantumul pensiei, ci, în mod special, de ieşirea la pensie la o vârstă la care sunt unii care abia se pregătesc să aibă copii”, a spus acesta, la Digi 24.
Eugen Rădulescu a afirmat că această situație îi afectează „în două feluri” pe toți cei care se pensionează la 65 de ani.
„Întâi este vorba de chestiunea directă financiară. În momentul de faţă, pensiile speciale sunt cam pe la 1 la sută din PIB, dar crescând numărul celor care beneficiază, din cauză că dacă ies la pensie înainte de 50 de ani, ei vor mânca pensia asta încă vreo 30 de ani, nu? Şi atunci vor fi tot mai mulţi cei care ies la pensie la o vârstă la care mie nu mi-ar fi trecut prin cap vreodată asta. Dar, în afară de asta, se creează o falie socială foarte serioasă. Nu se poate ca unul să muncească până la 65 sau mai mulţi ani, iar alţii, înainte de a împlini 50 de ani, să ducă o viaţă foarte îndestulată în pensie. Nu e în regulă. Se poate ajunge la o problemă de ordin social foarte serioasă”, a explicat acesta.
O altă problemă pe care o va avea România în următorii ani
El a adăugat că o altă problemă pe care România o va avea „cu siguranţă peste câţiva ani” este aceea că persoanele ajunse la vârsta pensionării se vor confrunta cu situaţia în care sistemul public de pensii nu le va mai putea susţine.

Pensionari. Sursa foto: Freepik
„Asta este o altă problemă pe care vom avea cu siguranţă peste câţiva ani. Dar, dacă economia reuşeşte să se redreseze şi să reducă cheltuiele publice ineficiente, atunci cred că vom putea face faţă valului de pensionari care se va produce inevitabil. Decreţeii vor ieşi la pensie şi ei peste 6-7 ani cel mult”, a afirmat consilierul.
Rădulescu a comparat dobânzile plătite de România cu cele din Franța
Întrebat în ce direcție se îndreaptă România, în contextul unor cheltuieli ridicate, al împrumuturilor mari cu dobânzi ridicate și al unei creșteri economice reduse, Rădulescu a explicat că problema nu ține doar de evoluția economiei. El a arătat că există state cu o datorie publică mult mai mare, precum Franța, unde nivelul datoriei raportate la PIB este dublu față de cel al României, dar care plătesc dobânzi mai mici decât cele achitate de România, deși au o datorie proporțional mai mare.
„Asta se întâmplă pentru că suntem penalizaţi din cauză că pieţele nu au încredere în noi. Aţi văzut că în clipa în care Curtea Constituţională a acceptat ideea reducerii pensiilor, timp de 15 ani, să nu ne gândim că se va întâmpla de mâine, în acel moment, piaţa financiară ne-a oferit dobânzi mai bune. De ce? Pentru că am arătat că avem un guvern care reuşeşte să facă reforme. Acelaşi lucru se va întâmpla dacă reformele vor continua şi vor avea succes. Dacă nu, nu vom mai putea face faţă nici măcar cheltuielilor pe care le facem acum”, a spus acesta.
Consilierul: Deficitul trebuia să fie mai mic
Consilierul guvernatorului BNR a adăugat că trebuie avut în vedere și faptul că, anul trecut, România a plătit dobânzi în valoare de 10 miliarde de euro.
„Să ştiţi că dacă nu facem ceva pentru restrângerea, în foarte scurt timp, a datoriei publice, nu vom putea să suportăm nici măcar aceste cheltuieli, pentru că ele vor creşte. În afară de asta, mai este şi chestiunea că, fără să se întâmple mare lucru în materie de reducere a deficitului, iar noi acum am redus de la 9,3, la 7,7. am tot auzit în ultima vreme - hai să cheltuim mai mult pentru că am redus mai mult decât trebuia. Nu e adevărat. Am redus mai puţin decât trebuia. Vom fi mai bine atunci când vom ajunge la 2,5% deficit în fiecare an. Noi acum suntem la 7,5%. Deci e de trei ori mai mare decât ar trebui să fie”, a afirmat acesta.


Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.