Mugur Isărescu. Sursa foto: colaj EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
De patru ani a apărut stringent acest ROBOR în viața românilor cu credite la bănci. El exista, dar începând cu luna mai 2022 a explodat, iar debitorii s-au trezit cu majorări serioase a ratelor bancare.
Azi, se derulează contre între Consiliul Concurenței, bănci și BNR. Consiliul a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, încălcând normele de concurență, respectiv Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.
Explicații de la bănci și BNR
Băncile amendate neagă și au anunțat că se vor adresa justiței. Românii au înțeles că au fost înșelați, dar nu știu ce să facă pentru a-și recupera banii. Unii analiști economici au afirmat la TV că BNR trebuia să se sesizeze de situație și să stopeze creșterea ROBOR.
Banca Națională avertizează că neclaritățile pot genera „confuzii, așteptări nerealiste sau acuzații nefondate” care ar putea afecta stabilitatea financiară. BNR subliniază că investigația Consiliului nu vizează în niciun aspect Banca Națională ca administrator al sistemului de tranzacționare. Admite că o serie de aspecte importante din perspectiva funcției sale trebuie lămurite.
„Decizia Consiliului Concurenței legată de activitatea bancară pe piața monetară, care vizează o procedură tehnică greu de înțeles inclusiv de către specialiști, are nevoie de o serie de clarificări pentru a nu genera confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilității financiare”, se arată într-un comunicat semnat de Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.
BNR nu este vizată în ancheta Consiliului Concurenței
Potrivit BNR, „investigația nu se referă în niciun aspect la Banca Națională ca administrator al sistemului de tranzacționare și generator de norme și regulamente de funcționare. Cel puțin așa precizează comunicatul Consiliului Concurenței: «decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar»”, se mai scrie în comunicatul BNR.
BNR admite că, în anii anteriori, creșterea ROBOR a fost „spectaculoasă”, dar ea „nu poate fi imputată băncilor, ci unei situații complexe generatoare de inflație globală care a impus la rândul ei creșteri de rate de dobândă pentru toate valutele sau monedele regionale”.
Ce transmitea BNR românilor în 2022, când ROBOR a explodat
Luna mai 2022. Toți românii împrumutați la bănci semnalau că ratele la credite au crescut semnificativ. Presa economică publica știri explicative. S-a cerut o opinie de la BNR.
Într-un interviu acordat Europei Libere, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu, a adus în discuție opțiunea între ROBOR și IRCC a românilor care au credite. IRCC este Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor, calculat trimestrial pe baza tranzacțiilor efective dintre bănci (nu pe estimări, cum se întâmplă în cazul ROBOR).
ROBOR avea cel mai ridicat nivel din ultimii 9 ani, iar economiştii previzionau ca dobânzile să crească şi mai mult în următoarea perioadă, deoarece România avea în 2022 cea mai ridicată rată a inflaţiei din ultimii 18 ani, iar datoria publică a României depășise 50% din PIB.
Adrian Vasilescu a declarat că „trecerea la IRCC nu e o garanție că oamenii vor avea rate mai mici” și că deja de ROBOR vorbea toată lumea, „a devenit un personaj”.
ROBOR a devenit un personaj, „Mister Robor”, care a devenit un mister
Reprezentantul BNR, Adrian Vasilescu a spus că este firesc să crească în continuare Robor, pentru că şi dobânzile cresc. Arăta că, în toată lumea, venise o vreme cu dobânzi mai scumpe, cu bani mai puțini și mai scumpi ca urmare a războiului din Ucraina.
„Pe 24 februarie 2022 a început războiul. De atunci până azi (mai 2022) nu a fost zi în care Robor să nu facă un salt înainte, uneori semnificativ, alteori mai puțin, dar zi de zi a crescut, de câteva zile a trecut peste 5.
Din 2012, până în octombrie 2017, n-am auzit nimic despre ROBOR în România. Toată lumea a explodat în clipa în care ROBOR a trecut peste pragul de 1, în 2017. Apoi a continuat să urce. ROBOR a devenit un personaj, „Mister Robor”. Astăzi a rămas „mister Robor”. El face parte din calculul ratei dobânzilor la creditele date de bănci populației”, a declarat Vasilescu.
Misterul ROBOR a încercat să-l dezlege în 2026 Consiliul Concurenței și a ajuns la o concluzie care a generat amendarea băncilor cu multe miliarde de lei. Pentru românii cu credite rămâne însă un mister cum ar putea să-și recupereze banii din ROBOR-ul umflat, cum spune Consiliul.
Recomandările noastre
