Curs valutar. Sursa foto: Pixabay
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Moneda națională s-a depreciat ușor vineri în raport cu euro, în timp ce leul a câștigat teren în fața dolarului american și a francului elvețian, potrivit cursului anunțat de Banca Națională a României (BNR).
Euro a fost calculat de BNR la 5,2436 lei, în creștere cu 0,01 bani față de ședința precedentă, când fusese cotat la 5,2435 lei. În schimb, dolarul american a coborât la 4,5389 lei, de la 4,5475 lei în ziua anterioară. Scăderea a fost de 0,86 bani, respectiv 0,19%.
Leul s-a apreciat și față de francul elvețian. BNR a stabilit o cotație de 5,5819 lei pentru un franc, comparativ cu 5,5984 lei în ședința precedentă. Francul a pierdut astfel 1,65 bani, echivalentul unei scăderi de 0,29%.
Și gramul de aur a înregistrat o scădere. Acesta a fost cotat la 635,3942 lei, față de 640,2963 lei în ședința precedentă.
România și moneda euro. Procesul poate fi reluat
Evoluția cursului vine într-un context în care discuțiile despre trecerea României la moneda euro au fost reluate la nivelul Băncii Naționale.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că instituția este pregătită să reia pregătirile pentru acest proces, însă România nu îndeplinește în prezent niciunul dintre criteriile necesare pentru adoptarea monedei europene.
Isărescu a amintit că BNR a avut în trecut un rol important în pregătirea trecerii la euro. Până în 2018, în cadrul instituției funcționa inclusiv un secretariat dedicat acestui proces, iar discuțiile ajunseseră la detalii logistice privind introducerea și distribuirea numerarului în euro. Pregătirile au fost însă întrerupte în 2018.
Mugur Isărescu: România îndeplinea criteriile în 2014
Guvernatorul BNR a explicat că România ajunsese să îndeplinească criteriile necesare în 2014, însă contextul european nu era favorabil: „În acea perioadă, zona euro traversa efectele crizei financiare și ale crizei Greciei, existând chiar discuții privind viitorul zonei monetare. Ulterior, situația fiscală internă s-a deteriorat. După perioada în care criteriile fuseseră îndeplinite, reducerea unor taxe și majorarea cheltuielilor au contribuit la creșterea deficitului. Pandemia și războiul au adăugat noi presiuni asupra economiei”.
Potrivit lui Isărescu, experiența din 2014 arată că simpla îndeplinire temporară a criteriilor nu este suficientă.
Mugur Isărescu. Sursa foto: captură video
Trecerea la euro nu înseamnă doar schimbarea banilor
Guvernatorul BNR a subliniat că adoptarea monedei europene nu trebuie privită ca o simplă înlocuire a leului cu euro. Procesul presupune schimbări economice și instituționale importante și implică decizii la nivelul Guvernului și Parlamentului, precum și o pregătire mai largă a societății.
BNR poate contribui la stabilirea și aplicarea unui parcurs, însă decizia nu aparține exclusiv băncii centrale.
„Trecerea la euro nu este un schimb facil de monedă”, a explicat Mugur Isărescu, subliniind că procesul are componente politice și sociale și se extinde la nivelul întregii societăți.
România și-a asumat trecerea la euro
Potrivit guvernatorului BNR, România nu are posibilitatea de a renunța definitiv la obiectivul adoptării monedei euro. Prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, România și-a asumat trecerea la moneda europeană atunci când vor fi îndeplinite condițiile necesare.
Isărescu a făcut diferența între situația României și cea a unor state care au negociat derogări privind adoptarea monedei euro: „Problema nu este dacă România va adopta euro, ci când va fi pregătită pentru acest pas și dacă va putea menține condițiile economice necesare”.
România nu îndeplinește acum criteriile necesare
În prezent, situația este însă diferită de cea din 2014. Mugur Isărescu a precizat că România nu îndeplinește în acest moment niciun criteriu necesar pentru adoptarea euro.
În opinia sa, una dintre priorități este corecția fiscală și menținerea acesteia pe termen suficient de lung pentru ca indicatorii macroeconomici să se stabilizeze.
Abia după îndeplinirea criteriilor de performanță urmează o altă etapă importantă: participarea la mecanismul cursurilor de schimb, cunoscut sub denumirea ERM II.
Cel puțin doi ani de stabilitate înainte de euro
România nu ar putea trece imediat la moneda europeană după îndeplinirea criteriilor.
Isărescu a explicat că, după atingerea criteriilor de performanță, țara trebuie să rămână cel puțin doi ani în mecanismul cursului de schimb, perioadă în care trebuie să demonstreze că își poate păstra stabilitatea indicatorilor economici. Este, astfel, nevoie nu doar de atingerea unor valori la un anumit moment, ci și de capacitatea de a le menține. Disciplina fiscală și asumarea deciziilor economice devin, în acest context, elemente esențiale.
Recomandările noastre
