Mugur Isărescu spune că BNR va lăsa cursul mai flexibil. Ce se întâmplă cu leul și euro în perioada următoare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Banca Națională a României (BNR) lasă cursul leului să fie mai flexibil, în timp ce pregătirea pentru trecerea la moneda euro poate fi reluată atunci când România va îndeplini condițiile necesare, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul conferinței de prezentare a Raportului asupra inflației din august 2026.

Isărescu a explicat că BNR a intervenit mult mai puțin pe piața valutară în acest an decât în 2025 și că, în prezent, leul se află într-o zonă considerată de bancă drept apropiată de echilibrul dintre cererea și oferta de valută.

În același timp, guvernatorul a precizat că România nu îndeplinește acum criteriile necesare pentru adoptarea monedei euro, iar primul obiectiv este reducerea deficitului bugetar sub 3%.

BNR lasă cursul leului mai flexibil

Mugur Isărescu a spus că presiunile asupra cursului de schimb există în continuare, inclusiv pe fondul instabilității politice, însă situația este mai puțin tensionată decât în perioada similară din 2025.

„Destul de sensibilă situația, dar, în orice caz, nu așa cum a fost anul trecut, să zicem, în aprilie”, a declarat guvernatorul BNR.

În ceea ce privește intervențiile pe piața valutară, Isărescu a afirmat că acestea au fost în 2026 „mult, mult, mult mai mici” decât anul trecut.

„Deci au fost presiuni, dar nu ne-am chinuit foarte tare”, a spus guvernatorul.

Potrivit acestuia, BNR a ales să permită o mișcare mai flexibilă a cursului de schimb, după perioadele în care leul a fost caracterizat de o stabilitate ridicată față de euro.

„Am și lăsat cursul să fie mai flexibil și acum îl lăsăm în continuare să fie mai flexibil”, a explicat Isărescu.

Guvernatorul a subliniat că un curs flotant nu înseamnă că moneda națională trebuie să înregistreze fluctuații puternice în fiecare zi. În opinia sa, important este ca leul să se mențină în zona în care se întâlnesc cererea și oferta de valută.

„El plutește cam pe unde trebuie”, a spus Isărescu.

Euro este în jurul pragului de 5,24 lei

Cursul oficial stabilit de BNR miercuri, 12 august, a fost de 5,2405 lei pentru un euro. În ultima lună, moneda europeană s-a menținut într-un interval relativ restrâns, de aproximativ 5,23-5,26 lei.

Evoluția cursului este importantă și pentru inflație. O depreciere a leului poate majora prețurile produselor importate și ale bunurilor ale căror costuri sunt influențate de euro.

În minuta ședinței de politică monetară din iulie, membrii Consiliului de Administrație al BNR au arătat că majorarea cursului EUR/RON și scumpirea unor importuri au contribuit la presiunile asupra inflației de bază.

Isărescu a precizat însă că leul nu a ajuns să aibă fluctuațiile unor monede din regiune.

„Nu am ajuns la mișcările pe care le are forintul unguresc sau coroana cehă sau zlotul polonez, dar oricum nu mai avem nici stabilitatea dinainte a cursului”, a declarat guvernatorul.

România nu este pregătită acum pentru moneda euro

În aceeași conferință, Mugur Isărescu a vorbit și despre perspectiva adoptării monedei europene de către România.

Guvernatorul BNR a transmis că România nu are o alternativă la trecerea la euro, însă momentul nu poate fi stabilit în prezent deoarece țara nu îndeplinește criteriile necesare.

„Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual”, a afirmat Isărescu.

Potrivit acestuia, prioritatea este reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% și menținerea acestei corecții fiscale.

„Trebuie mai întâi să ajungem la sub 3% deficitul, pentru că de acolo o să trag toate”, a declarat guvernatorul BNR.

Isărescu a explicat că reducerea deficitului bugetar este importantă nu doar pentru criteriile de aderare la zona euro, ci și pentru echilibrul extern și pentru combaterea inflației.

BNR este pregătită să reia pregătirile pentru euro

Banca Națională este pregătită să reia activitatea de pregătire a României pentru adoptarea monedei euro, după ce acest proces a fost întrerupt în 2018.

Isărescu a amintit că, înainte de 2018, în cadrul BNR funcționa o structură dedicată pregătirii trecerii la moneda europeană. Potrivit guvernatorului, pregătirile ajunseseră atunci inclusiv la detalii logistice privind introducerea și distribuirea numerarului în euro în România.

„Suntem gata să scoatem de la naftalină, ca să spun așa, toată structura organizatorică de secretariat”, a spus Isărescu.

El a atras însă atenția că trecerea la euro nu reprezintă doar schimbarea unei monede cu alta, ci este un proces complex, cu implicații economice, politice și sociale.

Euro. Sursă foto: magnific.com

Decizia nu aparține exclusiv BNR, ci implică Guvernul și Parlamentul, iar banca centrală poate contribui la stabilirea unui parcurs pentru acest proces.

România a mai îndeplinit criteriile pentru euro

Guvernatorul BNR a amintit că România a mai avut o perioadă în care îndeplinea criteriile necesare pentru adoptarea monedei euro.

Isărescu a indicat anul 2014, când deficitul bugetar a fost redus, inclusiv prin măsuri la care a contribuit și Florin Georgescu, care ocupa atunci funcția de ministru al Finanțelor.

Contextul extern nu a fost însă favorabil la acel moment, pe fondul crizei Greciei și al incertitudinilor privind viitorul zonei euro.

Ulterior, începând din 2015, reducerea unor taxe și creșterea cheltuielilor au dus din nou la majorarea deficitului. Pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina au schimbat ulterior prioritățile economice ale României.

Experiența din 2014 este unul dintre motivele pentru care Isărescu insistă asupra necesității ca ajustarea fiscală să fie nu doar realizată, ci și menținută.

Când ar putea România să treacă la euro

Mugur Isărescu nu a oferit un termen pentru adoptarea monedei europene.

Guvernatorul a precizat că primul obiectiv trebuie să fie reducerea deficitului bugetar sub 3%, după care România va putea avansa spre următoarele etape necesare pentru aderarea la zona euro.

„Acum nu pot să spun”, a răspuns Isărescu când a fost întrebat cât ar putea dura până la adoptarea monedei europene.

În acest context, mesajul BNR este că trecerea la euro rămâne un obiectiv pentru România, însă momentul depinde de corectarea dezechilibrelor economice și de menținerea stabilității fiscale.

Leul, mai flexibil înaintea unei eventuale treceri la euro

Declarațiile lui Mugur Isărescu conturează două direcții distincte pentru politica economică a României. Pe termen scurt, BNR acceptă o flexibilitate mai mare a cursului leu-euro și intervine mai puțin pe piața valutară. Pe termen mai lung, banca centrală consideră în continuare că România trebuie să ajungă la moneda euro, însă numai după îndeplinirea condițiilor economice necesare.

Pentru moment, principalul obiectiv indicat de guvernator este reducerea deficitului bugetar sub 3% și menținerea acestei corecții. Abia ulterior poate fi reluat, într-un cadru concret, parcursul către zona euro.