Inflația, în scădere în România. Riscurile care pot schimba prognoza BNR

Inflația, în scădere în România. Riscurile care pot schimba prognoza BNRInflație. Sursă foto: ChatGPT

Inflația ar urma să scadă substanțial în trimestrul III din 2026, estimează Banca Națională a României, după ce rata anuală a coborât în iunie la 10,42%, de la 10,85% în luna mai. Prognoza apare în Raportul asupra inflației, ediția august 2026, aprobat de Consiliul de administrație al BNR.

Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației din august 2026, document care include cele mai recente date și informații disponibile.

Inflația ar urma să scadă puternic în trimestrul III

„Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026, aşa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor”, arată BNR.

Inflația ar putea avea mici variații în ultimele luni din 2026, însă este estimată să înceapă apoi să scadă treptat. Până la sfârșitul anului 2027, rata inflației ar urma să revină în intervalul urmărit de BNR.

Scăderea ar urma să fie favorizată și de faptul că majorările de prețuri provocate anterior de șocul energetic nu vor mai avea aceeași influență asupra inflației. În același timp, și ceilalți factori din economie care pot tempera creșterea prețurilor sunt așteptați să aibă un efect mai puternic.

Cererea din economie este estimată să scadă mai mult decât se anticipa anterior, pe fondul măsurilor de reducere a deficitului bugetar și al crizei energetice globale. Ulterior, situația ar urma să se îmbunătățească treptat, iar diferența dintre cererea din economie și nivelul pe care aceasta îl poate susține să se reducă.

BNR

BNR. Sursă foto: Inquam /Octav Ganea

Inflația rămâne expusă riscurilor din energie și alimente

BNR anunță că evoluția inflației rămâne însoțită de incertitudini și riscuri importante legate de prețurile energiei electrice și alimentelor, pe fondul secetei severe din acest an.

Un alt factor de risc îl reprezintă evoluția cotației petrolului, care poate influența prețurile altor materii prime și ale unor bunuri intermediare și finale pe piețele internaționale Incertitudini ridicate sunt asociate și măsurilor care ar putea fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare dincolo de anul curent, în contextul situației politice interne, al Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și al procedurii de deficit excesiv.

Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică generează, la rândul lor, riscuri importante pentru activitatea economică și pentru evoluția inflației pe termen mediu.

Acestea pot afecta puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor, dar și activitatea și profiturile companiilor. Efectele se pot transmite inclusiv prin evoluția economiilor și a inflației la nivel european și mondial, precum și prin percepția de risc asupra regiunii și costurile de finanțare.

Rata anuală a inflației a coborât la 10,42% în iunie

Rata anuală a inflației a scăzut în iunie 2026 la 10,42%, de la 10,85% în luna mai, evoluție care a fost în linie cu estimările anterioare ale BNR. Scăderea s-a datorat în principal ieftinirii legumelor, fructelor și combustibililor, pe fondul unei oferte mai mari de produse agricole pe piața locală și al scăderii prețului petrolului.

Aceste ieftiniri au fost însă compensate parțial de creșterea prețurilor la gaze naturale și energie electrică. Privită pe întreg trimestrul al doilea din 2026, inflația a continuat totuși să crească, după ce în martie era de 9,87%. Evoluția a fost influențată de scumpirea energiei, a combustibililor și a produselor ale căror prețuri sunt stabilite sau reglementate de autorități.

Creșterea a fost determinată și de comparația cu nivelurile de preț din aceeași perioadă a anului trecut, de majorarea prețului petrolului și de creșterea semnificativă a chiriilor pentru locuințele de stat. Inflația CORE2 ajustat, indicator care urmărește evoluția prețurilor după eliminarea unor componente cu variații mari, și-a întrerupt scăderea lentă începută la începutul anului și a ajuns la 8,3% în iunie 2026, de la 8,2% în martie.

Această creștere a fost influențată de efectele scumpirii combustibililor asupra altor prețuri, de deprecierea leului în raport cu euro și de evoluția prețurilor unor produse din import. În același timp, așteptările privind inflația pe termen scurt au rămas ridicate.

Inflația calculată potrivit indicelui armonizat al prețurilor de consum, folosit pentru comparații la nivelul Uniunii Europene, a crescut la 9,2% în iunie 2026, de la 9% în martie. Rata medie anuală a inflației calculată pe baza IPC a ajuns la 9,8% în iunie, de la 8,5% în martie, iar rata medie anuală calculată pe baza IAPC a urcat la 8,6%, de la 7,6%, potrivit BNR.