Agenția Fitch menține ratingul suveran, dar BNR trage un semnal de alarmă privind deficitele

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Decizia agenției de evaluare financiară Fitch de a reconfirma ratingul suveran al României se bazează pe argumente economice solide. Printre acestea se numără scăderea deficitului bugetar, perspectivele pozitive legate de dinamica inflației, rezervele valutare consistente și stabilitatea sectorului bancar. Aceasta este concluzia transmisă de Cosmin Marinescu, viceguvernatorul Băncii Naționale a României.

Într-o analiză publicată pe blogul său, fostul consilier prezidențial explică faptul că, în ciuda acestei vești bune, economia națională rămâne vulnerabilă la dezechilibre externe adânci. Aceste probleme vin din menținerea unui model de creștere alimentat preponderent de consum, în care cererea populației depășește posibilitățile de producție internă.

Agenția Fitch menține ratingul suveran, dar BNR trage un semnal de alarmă privind deficitele

Menținerea calificativului de țară acordat de Fitch este susținută de indicatori economici clari, după cum punctează oficialul Băncii Centrale.

„Reconfirmarea de către agenția Fitch a ratingului de țară al României este pe deplin justificată de mai multe argumente tehnice, esențiale pentru parcursul nostru economic din perioada actuală”, afirmă viceguvernatorul BNR.

Printre elementele decisive se numără:

Reducerea deficitului bugetar în prima jumătate a anului 2026 cu 1,65 puncte procentuale din PIB comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Scăderea estimată a inflației în lunile iulie și august, cu aproximativ două puncte procentuale în fiecare lună, ca urmare a efectelor de bază.

Perspectivele de revenire a creșterii economice peste pragul de 2% în anul 2027, conform estimărilor Fondului Monetar Internațional și Comisiei Europene.

Nivelul ridicat al rezervelor internaționale, care se apropie de 75 de miliarde de euro și acoperă integral datoria externă pe termen scurt.

Stabilitatea sistemului bancar, ale cărui rezerve prudențiale se mențin peste indicatorii medii din Uniunea Europeană.

„Nu în ultimul rând”, menținerea ratingului este susținută de soliditatea sectorului bancar, ai cărui principali indicatori prudențiali continuă să se situeze peste media europeană, afirmă viceguvernatorul BNR.

Fitch Ratings. Sursa foto: Arhiva EVZ

Dezechilibrele externe afectează stabilitatea financiară

Deși semnalele privind ratingul sunt favorabile, vulnerabilitățile structurale persistă. Economia depinde în continuare într-o măsură ridicată de intrările de capital străin, din cauză că volumul exporturilor nu poate ține pasul cu ritmul alert al importurilor.

„Persistența dezechilibrelor externe crește dependența de fluxurile străine de capital și afectează sustenabilitatea financiară. În privința României, dezechilibrele externe au cauze de ordin structural: cererea depășește producția internă, deci consumăm mai mult decât producem, iar exporturile rămân în urmă față de ritmul importurilor”, arată Marinescu.

Politica bugetară expansionistă aplicată în anul 2024 a dus la adâncirea concomitentă a deficitului bugetar și a celui de cont curent, generând fenomenul deficitelor gemene. Chiar dacă măsurile de consolidare fiscală demarate în 2025 au redus deficitul bugetar în prima parte din 2026, deficitul de cont curent nu a urmat aceeași tendință de scădere.

„Deficitul de cont curent ar putea rămâne la peste 7% din PIB și în anul 2026”, avertizează Marinescu.

Cosmin Marinescu, vicceguvernatorul BNR. Sursa foto: arhivă EVZ

Limitele modelului economic bazat pe consum

Consumul ridicat care este acoperit din marfă adusă din afara țării duce la pierderea unor oportunități economice majore la nivel local. Banii cheltuiți în țară ajung să susțină afaceri și locuri de muncă din alte state.

„Când mare parte din cererea internă este satisfăcută din importuri, consecința este cât se poate de directă: importurile românești generează producție și locuri de muncă în străinătate, iar dependența de finanțarea externă se accentuează, cu riscurile aferente”, afirmă Marinescu.

Pentru remedierea acestei situații, viceguvernatorul BNR consideră că nu sunt suficiente măsurile temporare de frânare a importurilor. Este nevoie de strategii pe termen lung care să sprijine firmele românești să producă local și să exporte bunuri cu valoare adăugată.

Paradoxul din sectorul agroalimentar

Sectorul agricol oferă cel mai clar exemplu privind aceste dezechilibre. În intervalul iulie 2025 – mai 2026, România a exportat peste 10,3 milioane de tone de cereale, situându-se aproape de nivelul Franței și devansând state precum Germania sau Polonia. În ultimii cinci ani, surplusul comercial obținut din cereale a fost de 0,8% din PIB.

Cu toate acestea, câștigul obținut din vânzarea materiilor prime este anulat de achiziția de alimente procesate din import, mult mai scumpe.

„În cazul alimentelor procesate, deficitul comercial a fost de aproximativ 1,8% din PIB, de peste două ori mai mare decât surplusul obținut la cereale în medie, în perioada 2021-2025. Așadar, nu contează doar volumul exporturilor, ci și calitatea acestora, prin poziția economiei în lanțurile de producție și de valoare”, explică Marinescu.

Spre deosebire de România, modele precum cel al Poloniei arată că procesarea materiei prime în țară aduce excedente comerciale importante și venituri superioare.

Schimbarea structurii capitalului și riscurile de finanțare

O altă modificare importantă remarcată de BNR este structura banilor care intră în țară. Dacă în trecut predominau investițiile străine directe, în prezent locul acestora a fost luat de împrumuturi și investiții de portofoliu.

Finanțarea prin datorie expune economia națională la fluctuațiile costurilor de creditare și la schimbarea stării de spirit a investitorilor internaționali. Cu toate că rezervele BNR oferă un sprijin important de lichiditate în prezent, rezolvarea problemelor de fond rămâne o prioritate.

„Această marjă de siguranță nu înlocuiește nevoia de ajustare structurală a dezechilibrelor macro cu care ne confruntăm în ultimii ani”, subliniază viceguvernatorul BNR.