Cât costă un detector de metale și ce recompensă poți primi dacă descoperi un tezaur

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

În ultimii ani, tot mai mulți români s-au apucat de detecția de metale, un hobby aflat undeva la granița dintre aventură și arheologie de amator. Poveștile despre tezaure descoperite prin păduri sau pe câmpuri - monede romane, podoabe dacice, depozite otomane - au făcut ca activitatea să pară, pentru mulți, o formă de loterie fizică: ieși din casă cu un aparat, cauți ore în șir, iar șansa de a găsi ceva valoros există, chiar dacă e mică.

Dincolo de aventură, există însă și o întrebare foarte practică, pe care mulți dintre cei care se gândesc să încerce acest hobby o pun de la bun început: cât costă echipamentul necesar și, dacă ai norocul să găsești o comoară adevărată, cât din valoarea ei ajunge, de fapt, în buzunarul tău? Un aparat de cautat aur de calitate rezonabilă, potrivit pentru un începător, poate costa între câteva sute și 2.000-3.000 de lei, în funcție de performanțe, în timp ce modelele avansate, folosite de detectoriști cu experiență, pot depăși 5.000-10.000 de lei.

Cât costă, de fapt, echipamentul pentru detectarea metalelor

Prețul unui detector variază enorm în funcție de tehnologie și de scopul pentru care este folosit. Modelele de bază, potrivite pentru cineva care vrea doar să încerce hobbyul, costă, de regulă, câteva sute de lei și oferă funcții simple - discriminare între tipuri de metale, sensibilitate reglabilă și o bobină standard.

Pentru cei care iau lucrurile mai în serios, un detector de metale pretioase cu tehnologie mai avansată (frecvențe multiple, discriminare fină între tipuri de aliaje, rezistență la apă pentru căutare în zone umede sau pe malul apei) poate costa între 3.000 și 8.000 de lei. Aceste aparate sunt preferate de cei care caută constant, nu ocazional, pentru că oferă o precizie mult mai mare în identificarea obiectelor de valoare, reducând timpul pierdut cu semnale false (capace de sticlă, resturi de folie, cuie).

La acestea se adaugă echipamentul auxiliar - lopățică sau sapă mică, sită de nisip, căști, eventual un pinpointer (un aparat mic, folosit pentru localizarea exactă a obiectului odată ce ai găsit deja semnalul) -, care poate ajunge, cumulat, la câteva sute de lei suplimentare.

Ce spune legea despre comorile găsite cu detectorul de metale

Aici intervine partea care transformă acest hobby dintr-o simplă plimbare cu un aparat într-un subiect cu potențial financiar real. Conform legislației românești privind patrimoniul cultural, orice persoană care descoperă un obiect ce poate fi clasificat drept tezaur arheologic este obligată să îl predea autorităților - de regulă direcțiilor județene pentru cultură sau muzeelor de specialitate -, în termen de 72 de ore de la descoperire.

În schimbul acestei obligații legale, descoperitorul are dreptul la o recompensă cuprinsă, potrivit legii, între 30% și 45% din valoarea de piață a tezaurului, stabilită de un evaluator autorizat. Procentul exact variază în funcție de importanța istorică și de valoarea artefactelor descoperite - cazurile cu piese rare sau unice tind să se apropie de plafonul superior.

Practic, dacă un tezaur este evaluat, să spunem, la 100.000 de lei, descoperitorul poate primi, legal, undeva între 30.000 și 45.000 de lei -, o sumă care poate depăși cu mult costul echipamentului folosit pentru a-l găsi.

Cazuri reale, pentru context

În România au fost făcute, în ultimii ani, câteva descoperiri notabile, chiar de amatori pasionați de detecție de metale. Un bărbat din Hunedoara a găsit, de exemplu, un tezaur format din peste 400 de monede romane din argint, evaluat la aproape 100.000 de lei, pentru care a primit o recompensă de peste 29.000 de lei. Este unul dintre cazurile care ilustrează, concret, cum funcționează mecanismul legal în practică - de la predarea obiectelor către instituția de cultură până la evaluare și plata efectivă a recompensei.

Unul dintre cele mai mari tezaure descoperite de un detectorist amator în România rămâne cel de la Golești, județul Vâlcea - un depozit de peste 47.000 de monede otomane de argint, cântărind aproximativ 55 de kilograme, evaluat la momentul descoperirii la circa 500.000 de euro. Procesul de evaluare și obținere a recompensei a durat, în acel caz, mai mulți ani, ilustrând faptul că partea administrativă poate fi prelungită, chiar și atunci când descoperirea este una excepțională.

De ce merită privit realist

Este important de spus clar: șansa de a găsi un tezaur de valoare mare este mică, iar majoritatea celor care practică acest hobby găsesc, în cea mai mare parte a timpului, obiecte fără valoare istorică sau financiară semnificativă - monede recente pierdute, resturi metalice, bijuterii moderne. Recompensa legală pentru tezaure reale este reală și există, dar nu este un plan de îmbogățire rapidă, ci mai degrabă un beneficiu posibil al unui hobby practicat cu răbdare, pe termen lung.

Pentru cei interesați totuși de acest domeniu, un aspect esențial ține de legalitate: în România, practicarea detecției de metale în scop de căutare a patrimoniului arheologic este reglementată strict, iar folosirea unui detector de metale fără autorizațiile necesare poate atrage sancțiuni. Informarea prealabilă asupra zonelor permise și a procedurii legale de predare a eventualelor descoperiri rămâne, așadar, primul pas necesar pentru oricine vrea să transforme acest hobby într-o activitate corectă și, eventual, profitabilă.