Conform studiului calitativ realizat de Exact Cercetare și Consultanță în luna noiembrie, mâncarea gătită în casă este percepută ca fiind mai sănătoasă,”mai sigură” decât alte preparate, deoarece ingredientele sunt ușor de controlat. În plus, mâncarea gătită reprezinta cea mai bună alegere deoarece ”gustul primează”, preferința pentru mâncarea gătită fiind văzută de asemenea ca o ”moștenire din familie”, ca un obicei pe care românii îl urmează pentru că așa au fost obișnuiți încă din copilărie.

“Chiar dacă mâncarea gătită este considerată sănătoasă, trebuie subliniat însă faptul că aceasta este una sățioasă, condimentată și, mai ales, bogată în grăsimi”, afirmă Denisa Iacoboaea, coordonatorul studiului.

Obiceiuri alimentare actuale: principalele mese ale zilei sunt sărite sau înlocuite cu gustări

Deși este considerată cea mai importantă masă a zilei, micul dejun este însă și cel mai neglijat, acest lucru datorându-se lipsei timpului. Cei mai mulți respondenți afirmă că preferă să sară peste micul dejun sau să îl înlocuiască cu ceva ce poate fi servit rapid (covrig, măr, iaurt cu cereale, sandwich). Cafeaua este însă cel mai des întâlnit substitut al micului dejun.

Referindu-ne de această dată la prânz, acesta este asociat în majoritatea cazurilor cu ”o masă caldă”. Indiferent că este vorba de mâncare gătită în casă sau cumpărată/ comandată, mâncarea consumată în acest moment al zilei trebuie să fie caldă și sățioasă, fiind pentru mulți prima masă a zilei. Prânzul pare să fie masa cea mai respectată a zilei, și acest lucru deoarece persoanele care au muncă de birou, beneficiază de o pauză în vederea servirii mesei principale.

Pentru cină, moment asociat cu timpul dedicat familiei, se preferă o masă ușoară, mai degrabă o ”gustare”. Însă lipsa timpului îi face pe respondenți și în acest caz să își încalce principiile, consumând orice, fără a ține cont de restricții.

“Pe lângă mesele principale ale zilei, gustările sunt regăsite frecvent în meniul zilnic al respondenților. În zilele agitate, gustările dintre mese le înlocuiesc chiar pe acestea. Astfel, înainte de prânz, românii își potolesc foamea cu fructe și “ronțănele”, iar după ora prânzului sunt preferate dulciurile și fructele/semințele uscate”, susține Denisa Iacoboaea,  Qualitative Researcher Executive la Exact Cercetare și Consultanță.

Cum și-ar dori însă românii să arate meniul lor zilnic?

Dacă pentru micul dejun sunt menționate alimentele bogate în nutrienți (calorii, proteine, carbohidrați), ce pot asigura energia pentru întreaga zi, prânzul ar trebui să conțină două feluri de mâncare – o ciorbă/ supă și carne cu garnitură.  Ultima masă a zilei este văzută însă de respondenți ca una compusă dintr-o mâncare slabă caloric, ușor de digerat, pentru a nu avea efecte negative asupra organismului/ sistemului digestiv pe parcursul nopții (supă, lactate ușoare, pește etc.).

Se constată însă dorința respondenților de a include și alte alimente în actualul lor meniu sau de a le înlocui pe cele existente cu unele “mai sănătoase”, precum: alimente bio (fructe, legume proaspete, carne ”de curte”), mai multă mâncare gătită în casă, dulciuri sănătoase – de casă.

Alimentația zilnică - îngrijorări:

Cel mai des întâlnite griji sunt cele legate de cantitatea de conservanți conținute de produse, numărul de calorii, cantitatea de zahăr, hormonii de creștere și proveniența produselor.

Pentru români, mânacarea sănătoasă se traduce prin: fără zahăr, fără grăsimi, fără e-uri, neprocesat, natural, din curtea țăranilor, verde, proaspăt, curat, combinații corecte, cumpătare, echilibru.

Principii dezirabile privind o alimentație sănătoasă

● Calitatea alimentelor/ produselor să se traducă prin naturalețe, prospețime, lipsa conservanților/ e-urilor, cantități mai mici de adaosuri de zahăr și grăsimi

● Nivelul de procesare să fie cât mai redus

● Orientarea spre alimente ce provin de la furnizori siguri,”de la țărani”

● Respectarea momentelor de consum ale anumitor alimente (spre exemplu, produsele cu un nivel crescut de nutrienți trebuie consumate în prima parte a zilei)

● Combinarea corectă a alimentelor (doar alimentele care au același timp de digestie pot fi consumate împreună)

● Respectarea celor trei mese principale ale zilei și a gustărilor dintre acestea

Cele mai sănătoase alimente în viziunea românilor

Fructele și legumele primesc eticheta de ”sănătos” doar atunci când sunt în stare proaspată/ naturală și sunt cumpărate de la o sursă sigură (piață, țărani). Produsele lactate sunt de asemenea menționate ca fiind sănătoase, în special iaurturile și brânzeturile. Acestea trebuie să conțină o cantitate medie de grăsime (nici dietetice, nici cu nivel maxim). La rândul lor, ouăle și carnea sunt văzute tot ca produse care nu trebuie să lipsească dintr-un stil alimentar sănătos. Pentru carne, este preferată cea slabă albă sau roșie, fiind însă considerată a fi sănătoasă doar dacă este ”curată, de curte”. Carnea din comerț, în special cea de pui și pește, inspiră ideea de injectare cu hormoni, respectiv metale grele etc.

Privind de această dată spre gustări, cerealele integrale sunt considerate a fi sănătoase și ideale pentru micul dejun, în combinație cu produsele lactate, deoarece nu conțin aditivi, adaos-uri de zahăr etc. Important de menționat este faptul că acestea sunt percepute ca fiind sigure atunci când sunt cumpărate de la plafar.

Germenii (de grâu, ovăz, ceapă, ridichi) au început să fie la mare căutare datorită conținutului ridicat de vitamine. Sunt considerate ca fiind alimente sănătoase, deoarece pot fi consumate în stare naturală.

Produsele apicole (mierea, polenul) sunt asociate cu ideea de ”tratament” (ex: pentru întărirea sistemului imunitar), în timp ce semințele (nuci, caju, migdale) și fructele uscate dau startul noului trend în materie de alimentație sănătoasă, fiind considerate ideale pentru gustările dintre mese sau pentru micul dejun.

Studiul calitativ a fost realizat de Exact Cercetare și Consultanță prin intermediul a 16 interviuri în profunzime, cu participanți de ambe genuri, cu vârste cuprinse între 20-40 de ani. Analiza a fost realizată în intervalul 10-14 noiembrie 2014.