Sursa foto: pixabay.com
Din cuprinsul articolului
Se împlinesc 80 de ani de la moartea lui Constantin Tănase, legenda teatrului de revistă românesc și maestru al cupletului. Moștenirea sa artistică continuă să dăinuie prin Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, care păstrează spiritul inconfundabil al vodevilului românesc. „Idealurile se aseamănă cu stelele: nu poți ajunge la ele, în schimb te poți orienta”, spunea marele actor.
Constantin Tănase s-a născut într-o familie modestă, într-o casă țărănească din Vaslui. Tatăl său, Ion Tănase, era laborant de farmacie. Elev mediocru, strălucea însă la muzică și sport. Fascinația pentru teatru a apărut devreme, când mergea la spectacolele de la Grădina „Pîrjoala”, unde jucau actori populari precum Zaharia Burienescu și I.D. Ionescu. Inspirat de aceștia, și-a format o mică trupă de amatori împreună cu prietenii săi.
Sursa foto: teatrultanase.ro
Primele reprezentații se desfășurau în beciul casei, apoi în hambar și chiar în poiată, unde tinerii interpretau scene din „Meșterul Manole”, „Căpitanul Valter Mărăcineanu” sau „Constantin Brâncoveanu”, potrivit teatrultanase.ro.
Învățător la 18 ani, dat afară de notar
Prima experiență profesională a avut-o în trupa de teatru de limbă idiș condusă de Mordechai Segalescu. Aveau nevoie de un actor pentru un spectacol în Vaslui și l-au ales pe Tănase, care era deja nelipsit de la repetiții.
În 1896 a terminat gimnaziul și a încercat să urmeze liceul militar din Iași. Deși convins că nu va avea probleme la examen, a fost respins la proba medicală în favoarea fiului unui colonel. Dezamăgit, s-a mutat la Brăila, unde s-a înscris la liceul „Nicolae Bălcescu”. Din lipsă de bani, a abandonat după câteva săptămâni.
La Brăila l-a cunoscut pe scriitorul și învățătorul Ion Adam, care i-a oferit catedra sa din Cursești, Rahova. La doar 18 ani, Tănase devenea învățător. Se descurca bine, dar a intrat în conflict cu directorul și câțiva profesori. Cu ajutorul lui Adam a primit alt post, la Hârșoveni, Poenești, acolo unde învățase poetul Alexandru Vlahuță.
Aici și-a creat un stil original de predare: punea accent pe muzică și gimnastică, organiza excursii în aer liber în care le preda elevilor istorie și geografie. Era iubit de copii și de părinți, dar metoda sa a atras antipatia notarului și a câtorva avocați locali. În cele din urmă, a fost dat afară.
Drumul spre București și trupa „Cărăbuș”
La 14 octombrie 1899, Tănase a ajuns la București, unde s-a înrolat voluntar la Regimentul 1 Geniu. După stagiul militar, s-a înscris la Conservatorul de Artă Dramatică, pe care l-a absolvit în 1905. A început să joace în teatru și să-și construiască drumul artistic. În 1917 s-a căsătorit cu Virginia Niculescu.
Sursa foto: teatrultanase.ro
Doi ani mai târziu, în 1919, punea bazele trupei „Cărăbuș” în București. Această trupă avea să devină un fenomen cultural, impunând tradiția teatrului de cabaret și revistă, tradiție care continuă și astăzi prin Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” de pe Calea Victoriei, chiar pe locul unde funcționa vechiul „Cărăbuș”.
Constantin Tănase, omul-spectacol și cetățeanul necăjit
Constantin Tănase a creat un personaj emblematic: cetățeanul simplu, umil și necăjit, mereu în conflict cu birocrația și abuzurile statului. Costumul său cu pătrățele, crizantema de la butonieră și bastonul l-au făcut inconfundabil. Prin acest personaj a devenit vocea unei întregi categorii sociale.
Satira sa i-a adus adesea atenția cenzurii. Totuși, a continuat să joace, să ironizeze puterea și să ofere oamenilor râs și speranță.
Cu trupa „Cărăbuș” a făcut turnee în toată țara și chiar în Turcia. A jucat și la Paris. Sursele amintesc și activitatea sa filantropică: a contribuit la ridicarea a trei școli primare și a unei biserici.
Pe scena „Cărăbușului” a lansat carierele unor mari artiști, printre care Maria Tănase și Horia Șerbănescu.
Pe 28 ianuarie 1942, Constantin Tănase a fost decorat cu Ordinul „Coroana României” în grad de Comandor.
Constantin Tănase, în fața morții: Na, drăcia dracului. Am făcut o prostie
Sursa foto: Constantin Tănase
Constantin Tănase a murit pe 29 august 1945, în București. Moartea sa a fost învăluită în mister și zvonuri.
O versiune susține că a fost ucis de Armata Roșie, deranjată de satirele sale. Soldații sovietici erau cunoscuți pentru obiceiul de a confisca ceasurile oamenilor, cerându-le cu expresia „Davai ceas”. Tănase a compus un cuplet memorabil:
„Rău a fost cu was ist das Da-i mai rău cu davai ceas De la Nistru pân’ la Don Davai ceas, davai palton Davai casă și moșie Harașo, tovărășie!”
A fost avertizat să nu mai interpreteze această satiră, dar Tănase nu era omul care să se lase intimidat. La următorul spectacol a apărut pe scenă într-un pardesiu uriaș, cu mâinile acoperite de ceasuri de mână. Apoi a scos un ceas cu pendulă, l-a arătat publicului și a spus: „El tic, eu tac, el tic, eu tac”. Două zile mai târziu, actorul murea.
Varianta nepotului: Halba de bere și tratamentul greșit
Nepotul său, Radu Alexandru Tănase, a oferit însă o altă versiune: actorul ar fi murit din cauza unui blocaj renal, în urma unui tratament greșit cu 20 de aspirine pe zi, administrat pentru o infecție faringiană apărută după ce băuse o halbă de bere rece într-o zi toridă.
Penicilina, abia descoperită, ar fi putut să-l salveze, dar familia a refuzat tratamentul modern, considerând că organismul actorului „se autoreglează”. Aflat pe patul de suferință, actotul nu și-a pierdut umorul nici chiar ăn fața morții: „Am făcut o prostie care cred că o să mă coste viața. Numai să n-audă Virginia. Na, drăcia dracului, mai îmi fac și harakiri”.
Decizia de a nu urma tratamentul s-a dovedit fatală. Constantin Tănase a fost înmormântat în Cimitirul Bellu, iar teatrul românesc pierdea una dintre cele mai mari valori ale sale.
