Un studiu al unui universitar clujean arată că măsurile de austeritate îi sărăcesc și mai mult pe cei săraci

Măsurile de austeritate ale guvernului condus de Ilie Bolojan au înrăutățit situația familiilor cu venituri mici. Salariul minim și ajutoarele sociale au rămas înghețate, iar persoane care beneficiau de asigurare medicală gratuită sunt nevoite să își plătească singure contribuțiile. Un studiu realizat de Cristina Raț, lector universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, arată că aceste politici îi sărăcesc și mai mult pe cei deja afectați financiar.

Măsurile lui Bolojan, pe umerii celor care se confruntă cu lipsurile

Analiza urmărește evoluția salariului minim net, a indicatorului social de referință, a venitului minim de inserție și a pragului sărăciei relative, evidențiind un decalaj tot mai mare între venituri și costul real al vieții. Conform studiului, cele mai vulnerabile grupuri sunt persoanele cu dizabilități și șomerii.

„Măsurile de austeritate introduse prin „ordonanța trenuleț” O.U.G. 156/30.12.2024, întărite apoi și extinse de guvernul Bolojan prin Legea 141/25.07.2025, au înghețat indicatorul social de referință (ISR) în funcție de care se calculează o serie de prestații sociale și subvenții (printre care indemnizația de șomaj, prima de inserție într-un loc de muncă, indemnizațiile pentru persoanele cu dizabilități, valoarea minimă a indemnizației pentru creșterea copilului)”, se arată în analiza menționată.

Potrivit studiului realizat de Cristina Raț, indexarea Indicatorului Social de Referință (ISR) ultima dată în martie 2024, la 660 de lei, a lovit în special persoanele cu dizabilități, șomerii indemnizați și părinții care beneficiază de indemnizația minimă de creștere a copilului (1.651 lei în 2025) sau de alocația de plasament.

România se apropie de euro. Nicușor Dan: Asta înseamnă salarii mai mari și firme mai productive

Scandalul Epstein - Mandelson i-a fost fatal secretarului cabinetului Starmer. Decizia a fost luată azi

„Renunțarea la majorarea alocațiilor pentru copii în raport cu rata medie anuală a inflației (Legea 214/2019) și, în mod similar, la majorarea venitului minim de incluziune (Legea 196/2016, implementată din ianuarie 2024) se înscriu în același tipar de regres. În condițiile actuale de inflație, estimată de Institutul Național de Statistică (INS) la 9,5%, în termeni reali, aceste prestații vor putea acoperi și mai puțin din nevoile familiilor”, mai arată studiul.

Sursa foto: gov.ro

Familiile cu venituri mici, afectate

Familiile cu venituri reduse riscă să piardă ajutoarele sociale esențiale, după ce guvernul a tăiat sau a înghețat atât salariile, cât și sprijinul financiar, într-o perioadă marcată de prețuri ridicate. Ca urmare, familiile sărace, în special cele cu copii, dispun de resurse insuficiente pentru a acoperi cheltuielile de bază.

Studiul arată că, în cazul unei familii cu un singur părinte angajat, veniturile ajung doar pentru aproximativ o treime din necesitățile zilnice. O familie cu doi părinți care câștigă salariul minim și doi copii de vârstă școlară reușește abia să acopere jumătate din cheltuielile esențiale. În același timp, această situație îi descalifică automat pentru a mai primi venitul minim de incluziune (VMI).

„Raportat la pragul sărăciei relative monetare (4.070 lei/lună în 2024), situat la mai puțin de jumătate din prețul coșului minim, familia titulară de VMI ajunge la doar 43,8% din valoarea pragului. Familia în care unul dintre adulți câștigă salariul minim trece ușor peste prag, ceea ce înseamnă că orice cheltuială neprevăzută poate împinge gospodăria înapoi în sărăcie”, conform studiului citat.

An greu pentru șomeri

Șomerii, părinții aflați în concediu pentru creșterea copilului și beneficiarii venitului minim de incluziune trebuie acum să își achite contribuția la sănătate, ceea ce le reduce semnificativ banii disponibili pentru alimente, energie și alte cheltuieli de bază. Autoarea studiului critică această decizie a guvernului, considerând că argumentele folosite „sunt cel puțin ilogice, dacă nu de-a dreptul perverse”.

„Justificarea acestei măsuri prin invocarea principiului echității, afirmând că, în prag de colaps financiar al statului, toți trebuie să contribuie la aplanarea crizei, sună cel puțin ilogic, dacă nu de-a dreptul pervers.”, se arată în studiul amintit.

Ce schimbări ar putea face guvernul Bolojan pentru binele românilor

Studiul realizat de lector univ. dr. Cristina Raț identifică o serie de măsuri care ar putea atenua efectele negative ale austerității. Printre acestea se numără indexarea salariului minim și a alocațiilor copiilor în funcție de inflație, reintroducerea statutului de coasigurat, reducerea contribuțiilor la sănătate pentru familiile vulnerabile, ajustarea ajutoarelor sociale și a venitului minim de incluziune pentru a acoperi nevoile reale și direcționarea burselor și sprijinului pentru copii către cei care au cea mai mare nevoie.

Deși guvernul susține că austeritatea urmărește creșterea veniturilor la buget și controlul inflației, efectul real asupra multor familii nevoiașe este devastator. Problemele financiare care inițial erau temporare se adâncesc, iar familiile care până recent se descurcau ajung acum în pragul sărăciei, mai spune autoarea studiului.