Un nou val de scumpiri este așteptat până la finalul anului. Produsele vizate de creșterea prețurilor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Leul s-a depreciat în raport cu euro, iar creșterea prețurilor la energie, carburanți și produse agroalimentare pune presiune asupra costurilor suportate de consumatori. Banca Națională a României (BNR) estimează că inflația va urma o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului 2026, ceea ce ar putea aduce noi scumpiri la alimente, haine, electronice și alte bunuri și servicii.

Persoanele cu venituri mici și pensionarii resimt deja dificultățile provocate de cheltuielile tot mai mari. Pentru cei care trăiesc din salariul minim sau au venituri nete de până la 4.000 de lei pe lună, acoperirea costurilor curente devine tot mai dificilă, în timp ce apropierea sezonului rece ridică și problema facturilor la energie.

BNR a estimat o creștere a inflației până la finalul anului

În august, BNR a revizuit în creștere prognoza privind inflația la sfârșitul anului, de la 5,5% la 6,1%. O nouă prognoză, care să reflecte evoluțiile economice recente, este așteptată în noiembrie, potrivit informațiilor prezentate în materialul citat.

Inflație. Sursa foto: Pixabay

În evaluarea publicată joi, banca centrală a arătat că rata anuală a inflației va continua să crească până la sfârșitul anului, pe fondul scumpirii combustibililor, energiei și altor materii prime, inclusiv agroalimentare, dar și al evoluției cursului de schimb al leului.

Tinerii angajați ar putea primi 600 de lei lunar pentru chirie și reduceri de 50% la transport

Un lucru aparent banal îți poate crea probleme dacă stai la casă. Ce trebuie să verifici

„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, în principal pe fondul influențelor anticipate să decurgă din creșterea prețurilor combustibililor și energiei și din mărirea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare - în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an -, precum și din evoluția cursului de schimb al leului”, se arată în comunicatul BNR.

Alimentele, hainele și electronicele, printre produsele care s-ar putea scumpi

Deprecierea leului față de euro poate majora costul produselor importate, în special în sezonul rece, când România aduce din străinătate o parte dintre alimentele comercializate pe piața internă.

Sursa foto: dreamstime.com

„În primul rând produsele alimentare, asta datorită secetei la nivel mondial, dar totodată și ca urmare a deprecierii leului față de euro, pentru că vom importa în sezonul de iarnă foarte multe produse. Automat, acestea vor veni cu un preț mai ridicat. Totodată, vorbim și despre electronice, haine”, a explicat analistul economic Radu Ciobanu.

Presiunile asupra prețurilor sunt resimțite și de companii. Iulian Lolea, economist-șef al Confederației Patronale Concordia, a arătat că scumpirea energiei, în special a electricității, se adaugă efectelor produse de evoluția cursului valutar și de costurile altor materii prime.

„Mediul de afaceri resimte și acești factori pe care îi prezintă și Banca Națională. Dar trebuie să adăugăm, un rol important îl au prețurile la energie și în special vorbim de energia electrică. Toate acestea se vor transfera în prețurile finale pe care firmele le vor da către consumatori”, a declarat Iulian Lolea, la un post TV.

Benzina s-a scumpit în octombrie, iar euro a atins un maxim istoric

Benzinarie / sursa foto: dreamstime.com

În România, benzina costa, în medie, cu 12 bani pe litru mai mult decât la începutul lunii octombrie, potrivit datelor prezentate în material. Motorina s-a menținut la un nivel ridicat, în timp ce euro a ajuns la un maxim istoric în raport cu leul.

Evoluția prețurilor la energie și carburanți influențează costurile de transport și producție, care pot ajunge ulterior să se reflecte în prețurile plătite de consumatori.

BNR a avertizat asupra riscurilor economice

Banca centrală estimează că presiunile dezinflaționiste vor deveni mai vizibile pe termen mai îndepărtat, în principal ca urmare a ajustării cererii agregate. Aceasta este asociată corecției bugetare începute în 2025 și continuate în 2026.

Potrivit BNR, procesul ar putea influența favorabil anticipațiile privind inflația și ar putea contribui la ajustarea deficitului de cont curent.

Totuși, banca centrală atrage atenția asupra incertitudinilor legate de măsurile care vor fi adoptate după 2026 pentru continuarea consolidării bugetare, în conformitate cu planul convenit cu Comisia Europeană și cu procedura de deficit excesiv.

Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică reprezintă, de asemenea, riscuri pentru activitatea economică și inflație. Acestea pot afecta puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor, dar și activitatea și profiturile companiilor. Evoluțiile pot influența inclusiv economiile europene și mondiale, percepția investitorilor asupra regiunii și costurile de finanțare.

În acest context, BNR a subliniat importanța absorbției și utilizării fondurilor europene pentru a atenua o parte dintre efectele restrictive ale consolidării bugetare și ale conflictelor externe și pentru a susține reformele structurale, inclusiv tranziția energetică.

Dobânda-cheie, menținută la 6,50%

Consiliul de administrație al BNR, întrunit joi, 8 octombrie 2026, a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Banca centrală a păstrat și dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, respectiv rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.

De asemenea, au fost menținute nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.