Social
Ce înseamnă concediul de refacere psihologică pentru polițiști și militari, propus în Parlament
Sursa foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Un proiect de lege depus în Parlamentul României în februarie 2026 propune introducerea unui concediu de refacere psihologică pentru personalul din Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale, însă inițiativa a stârnit controverse după ce instituții avizatoare au semnalat neclarități privind beneficiarii și suprapuneri cu legislația în vigoare.
Un nou tip concediu pentru personalul din apărare
Proiectul, înregistrat la Parlament sub numărul PLX 75/2026 și inițiat de deputatul Lucian Nicolae Andrușcă, a fost depus pe 17 februarie 2026 și are termen de dezbatere până la 1 mai 2026, putând fi adoptat tacit în lipsa unui vot.
Inițiativa prevede instituirea unui cadru general de protecție profesională, juridică și psihologică pentru angajații din MAI și MApN. Elementul central îl reprezintă concediul de refacere psihologică, care ar urma să fie acordat separat de concediul de odihnă, pe baza unei recomandări medicale.
Durata și condițiile de acordare nu sunt stabilite direct în lege, urmând să fie reglementate ulterior prin norme metodologice adoptate de Guvern.
Pe lângă concediu, proiectul introduce evaluări psihologice anuale, cu rol preventiv, realizate de specialiști autorizați. În funcție de rezultate, personalul ar putea beneficia de consiliere psihologică gratuită. Documentul prevede că aceste evaluări nu vor fi utilizate în scop disciplinar sau pentru restrângerea drepturilor profesionale.
Armata română. Sursă foto: Facebook
Asistență juridică și măsuri de protecție profesională
Inițiativa include și acordarea de asistență juridică suportată de stat pentru angajații implicați în proceduri judiciare ca urmare a activității profesionale. Sprijinul ar acoperi reprezentarea juridică, cheltuielile de expertiză și costurile de judecată. Totuși, această asistență nu ar urma să fie acordată în cazurile în care se constată definitiv reaua credință sau abateri disciplinare grave.
Proiectul mai introduce un mecanism de siguranță profesională pentru angajații afectați de probleme medicale generate de activitate, precum și programe de reconversie profesională pentru cei care părăsesc sistemul.
Finanțarea acestor măsuri ar urma să fie realizată de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual, fără a fi precizate sume concrete.
Inițiativa pentru acest tip de concediu a primit avize negative
Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ au acordat avize negative proiectului, invocând deficiențe de redactare și de fundamentare juridică. Consiliul Legislativ a semnalat existența unor paralelisme legislative și contradicții, dar și o problemă esențială: lipsa unei definiții clare a beneficiarilor. Proiectul face referire la „personal cu statut special” din MAI și MApN, însă această categorie nu este reglementată în forma descrisă.
În cazul MAI, există funcționari publici civili cu statut special, dar nu o categorie formulată în termenii utilizați în proiect, iar în cazul MApN, o astfel de categorie nu există.
Instituția a mai arătat că unele prevederi sunt deja reglementate în legislația în vigoare, inclusiv cele privind decontarea cheltuielilor de asistență juridică în cazul polițiștilor.
Stadiul proiectului în Parlament
La nivelul Camera Deputaților, proiectul a primit rapoarte de respingere din partea Comisiei pentru Administrație Publică și a Comisiei pentru Apărare și urmează să fie dezbătut în plen.
Dacă va trece de această etapă, inițiativa va ajunge la Senatul României. În lipsa unui vot până la termenul limită, proiectul poate fi adoptat tacit, conform procedurilor parlamentare.
